Dorin Constantin Manea: „Comuna Negreni este una dintre cele mai frumoase din Romania”
„Am o colaborare foarte bună cu CJ Cluj, care m-a sprijinit de la începutul mandatului”. „Infrastructura şi lipsa locurilor de muncă sunt problemele reale ale localnicilor”. „Vrem să menţinem tineretul în comună”, a declarat într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, Dorin Constantin Manea, primarul comunei Negreni.
Rep.: Sunteţi la primul dumneavoastră mandat. Care sunt principalele realizări pe care le-aţi obţinut până în prezent?
D.C.M.: În iunie 2008 am fost ales primar al acestei comune. Deocamdată sunt la primul mandat, dar pot spune că am realizat deja câteva lucruri importante. Am continuat o serie de proiecte începute de administraţia veche şi am conceput mai multe proiecte noi, cum ar fi sediul nou administrativ al primăriei sau un drum lateral de zece kilometri.
Rep.: Aveţi „în vizor” mai multe probleme ale comunei. Pe care dintre acestea nu aţi reuşit încă să le rezolvaţi?
D.C.M.: Noi ne concentrăm, în primul rând, pe accesarea de fonduri europene. Am iniţiat două proiecte prin care încercăm să atragem bani de la Uniunea Europeană, o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, dar, din păcate, modificarea ghidului ne aduce în situaţia în care trebuie să renunţăm la unul dintre proiecte. Un alt obiectiv important este legat de introducerea apei potabile şi a canalizării în comună şi de modernizarea drumurilor din localităţile pe care le conduc. Avem peste 100 de kilometri de şosea în toată comuna, poate suntem localitatea cu cele mai multe străzi din judeţ, dar, din păcate, sunt drumuri de pământ. Totuşi, sunt bucuros să vă spun că vom avea, în curând, primul nostru kilometru de drum asfaltat, deoarece avem o lucrare care este acum în desfăşurare. Nu avem fonduri pentru a face mai mulţi kilometri, dar, dacă am reuşi să obţinem proiectul pe fonduri europene, vom reuşi să asfaltăm şi alte drumuri importante din comună. Pot spune că aceasta este partea văzută a lucrurilor. Totuşi, până să ajungem să obţinem fondurile, să accesăm banii, a fost nevoie de extrem de multă muncă. Primul, şi poate cel mai greu capitol, a fost legat de întăbularea terenurilor şi a clădirilor din comună. Apoi, o altă problemă a fost legată tot de patrimoniu, respectiv înregistrarea tuturor bunurilor care au intrat în administrarea primăriei în perioada 2002-2009. Comuna s-a înfiinţat de şapte ani, dar, până în momentul de faţă, nu avem o situaţie juridică clară din punct de vedere al contabilităţii.
Rep.: Cum colaboraţi cu membri Consiliului Local în problemele comunităţii?
D.C.M.: Pot să spun că foarte bine, chiar dacă doi dintre consilierii locali sunt doi foşti primari ai comunei, avem o relaţie constructivă. Consilierii se implică în problemele care apar în comunitate şi, pe lângă acest lucru, îmi susţin proiectele.
Rep.: Şcolile şi căminele culturale ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice primar. Dumneavoastră cum vedeţi lucrurile din această privinţă?
D.C.M.: Prima grijă pe care am avut-o, fără a intra în actul de administrare al corpului profesoral, a fost reabilitarea termică a tuturor şcolilor din comună. În acest sens, chiar am insistat să se facă studii de fezabilitate pentru izolarea termică, respectiv dotarea cu centrale termice a tuturor şcolilor din comună. În momentul de faţă, avem realizate aceste studii de fezabilitate, urmând să găsim sursele de finanţare pentru realizarea lor. În Negreni avem o şcoală cu două corpuri de clădire, una în centru şi una în partea de jos a satului, avem o clădire în satul Prelucele, în timp ce în Bucea deţinem în patrimoniu trei corpuri de clădire în care învaţă copiii din ciclurile primar şi gimnazial. Din păcate, natalitatea este în scădere şi se preconizează în viitor o comasare a elevilor în şcolile din centrul comunei şi din Bucea. În ceea ce priveşte căminele culturale, pot spune că sunt într-o stare bună. Căminul de la Negreni ar avea nevoie de modernizare, iar aici am demarat din nou un studiu de fezabilitate pentru a vedea care ar fi costurile pentru înlocuirea acoperişului, respectiv a plafonului şi dotarea lui. Casa de cultură de la Bucea este o investiţie nouă, finalizată în anul 2003 şi care nu prea are probleme majore.
Rep.: Ce s-a înterprins în comuna Negreni pentru a atrage investitori?
D.C.M.: Până în acest moment nu aş putea spune că s-au făcut demersuri în acest sens, dar grija pentru clarificarea proprietăţii şi posibilitatea de a concesiona terenurile pe care le avem, atrăgând în acest fel investitori, a fost una dintre priorităţile pe care le-am avut. Nu pot să concesionez un teren din comună, dacă nu suntem proprietari. Mai mult, am ajutat şi cetăţenii comunei să obţină titlurile de proprietate pentru terenuri, eliberând peste 300 de titluri în primul an de mandat. Mai mult, într-un an am reuşit să facem atât inventarul public al comunei, cât şi pentru persoanele fizice, care înseamnă o creştere a valorii terenurilor din zonă.
Rep.: Pe linia integrării europene, s-a realizat ceva în această comună?
D.C.M.: Până în momentul de faţă, nu. Acum încercăm să promovăm proiectele pe fonduri europene, avem mai multe direcţii, am adoptat şi strategia de dezvoltare a comunei pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv până în 2030, în care ne-am stabilit priorităţile. Acest lucru înseamnă dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială, îmbunătăţirea infrastructurii şi, bineînţeles, atragerea investitorilor, pentru că pricipala componentă a potenţialului comunei o reprezintă turismul.
Rep.: În ce scopuri este folosit bugetul comunei şi cum este el faţă de alţi ani?
D.C.M.: Din păcate, deşi suntem o comună cu o întindere mare, bugetul nostru este destul de limitat. Din taxe şi impozite locale adunăm doar patru miliarde de lei vechi anual şi acest lucru deoarece, în zonă, cetăţenii beneficiază de scutire a impozitelor şi taxelor cu 50%, satul fiind situat în zona moţilor. Mai mult, sunt cetăţeni care beneficiază de carnete de refugiaţi în urma deportărilor rezultate de Dictatul de la Viena. Aşadar, bugetul este destul de scăzut. Faţă de alţi ani, aş spune că bugetul este în scădere. Din fericire, avem susţinerea Consiliul Judeţean Cluj. De exemplu, în primele luni din mandat am făcut acel drum lăturalnic pentru căruţe şi tractoare pe o lungime de zece kilometri, iar CJ ne-a ajutat.
Rep.: Simte comuna Negreni criza financiară?
D.C.M.: Se simte criza financiară, dar are rădăcini mai vechi. Faptul că am avut o fabrică de mobilă, fabrica de scaune Bucea, care, la un moment dat, a fost închisă, iar acum se află într-un proces de reorganizare judiciară, a avut un impact asupra zonei destul de puternic. S-a redus numărul de muncitori de la 500 la 80, proces care a avut un impact negativ asupra comunităţii. O altă sursă de venituri pentru populaţia comunei a fost fabrica de cherestea de la Poieni, care, de asemenea, în momentul de faţă, lucrează la limită. În zonă, există prea puţine posibilităţi de a munci, iar oamenii simt lipsa banilor. Însă mai avem investitori privaţi în Negreni, unde lucrează aproximativ 100 de oameni, iar ceilalţi localnici lucrează la CFR sau la drumuri, dar alte posibilităţi sau investiţii care să atragă locuri de muncă nu există.
Rep.: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă localnicii comunei Negreni?
D.C.M.: Lipsa posibilităţii de valorificare a produselor obţinute din gospodăriile proprii. Aici am prevăzut în strategia de dezvoltare a comunei nişte mici fabrici în care s-ar putea valorifica laptele, legumele, fructele. Nici cu cei de la Napolact nu avem niciun contract încheiat, deoarece firma nu a mai fost interesată, motivând că distanţa este prea mare pentru colectarea laptelui. În ceea ce priveşte agricultura, pot spune că productivitatea este scăzută în zonă, tocmai pentru că terenurile sunt într-o zonă de deal şi nu sunt atractive pentru a fi lucrate intensiv. De asemenea, infrastructura şi lipsa locurilor de muncă sunt reale probleme pentru localnici.
Rep.: Ce puteţi să spuneţi despre viaţa culturală a comunei?
D.C.M.: Pot spune că avem un corp profesoral ambiţios care realizează diferite programe cu copiii, câştigând o mulţime de premii la festivalurile şi concursurile la care au participat. Noi am venit cu o susţinere financiară şi am alocat bani pentru costumele populare. Tradiţia este lăsată deoparte din grija pentru modernism, anul acesta fiind primul an în care am alocat bani pentru costumele populare. Pentru a păstra tradiţia, am câteva proiecte în plan pentru a realiza un muzeu al satului. Însă este o lucrare mare şi costisitoare. Încă mai avem în comună case vechi acoperite cu paie şi care ar putea fi valorificate. Totuşi, în comuna Negreni există locuri frumoase cu tradiţie, locul unde a stat Horea, avem la Bucea o biserică din lemn, care este un monument istoric şi Cetatea Turcilor, un loc încărcat de istorie, dar, din păcate, în prezent nu se mai păstrează vestigiile acestei cetăţi.
Rep.: Cum vedeţi viitorul comunei Negreni?
D.C.M.: M-aş bucura să pot găsi modalitatea prin care să menţin tineretul aici. Este o mare pierdere prin faptul că nu rămâne tineret, nu avem performanţe din acest punct de vedere şi avem o oarecare mentalitate îmbătrânită. Este păcat că tinerii care termină o şcoală nu se mai întorc în comună pentru a pune în practică ceea ce au învăţat. Mă preocupă posibilitatea de a avea un centru al tineretului cu idei performante şi care să poată să fie puse în practică.
Reporter: Pentru început, vă rugăm să ne faceţi o scurtă prezentare a comunei dumneavoastră.
Dorin Constantin Manea: Negreni este prima comună la intrarea vestică a judeţului şi cuprinde trei sate: Bucea, Negreni, Prelucele. Are o populaţie de 2761 de locuitori. Negreni este o comună relativ nouă, fiind înfiinţată în anul 2002, după desprinderea de comuna Ciucea.
Dorin Constantin Manea: Negreni este prima comună la intrarea vestică a judeţului şi cuprinde trei sate: Bucea, Negreni, Prelucele. Are o populaţie de 2761 de locuitori. Negreni este o comună relativ nouă, fiind înfiinţată în anul 2002, după desprinderea de comuna Ciucea.
Rep.: Sunteţi la primul dumneavoastră mandat. Care sunt principalele realizări pe care le-aţi obţinut până în prezent?
D.C.M.: În iunie 2008 am fost ales primar al acestei comune. Deocamdată sunt la primul mandat, dar pot spune că am realizat deja câteva lucruri importante. Am continuat o serie de proiecte începute de administraţia veche şi am conceput mai multe proiecte noi, cum ar fi sediul nou administrativ al primăriei sau un drum lateral de zece kilometri.
Rep.: Aveţi „în vizor” mai multe probleme ale comunei. Pe care dintre acestea nu aţi reuşit încă să le rezolvaţi?
D.C.M.: Noi ne concentrăm, în primul rând, pe accesarea de fonduri europene. Am iniţiat două proiecte prin care încercăm să atragem bani de la Uniunea Europeană, o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, dar, din păcate, modificarea ghidului ne aduce în situaţia în care trebuie să renunţăm la unul dintre proiecte. Un alt obiectiv important este legat de introducerea apei potabile şi a canalizării în comună şi de modernizarea drumurilor din localităţile pe care le conduc. Avem peste 100 de kilometri de şosea în toată comuna, poate suntem localitatea cu cele mai multe străzi din judeţ, dar, din păcate, sunt drumuri de pământ. Totuşi, sunt bucuros să vă spun că vom avea, în curând, primul nostru kilometru de drum asfaltat, deoarece avem o lucrare care este acum în desfăşurare. Nu avem fonduri pentru a face mai mulţi kilometri, dar, dacă am reuşi să obţinem proiectul pe fonduri europene, vom reuşi să asfaltăm şi alte drumuri importante din comună. Pot spune că aceasta este partea văzută a lucrurilor. Totuşi, până să ajungem să obţinem fondurile, să accesăm banii, a fost nevoie de extrem de multă muncă. Primul, şi poate cel mai greu capitol, a fost legat de întăbularea terenurilor şi a clădirilor din comună. Apoi, o altă problemă a fost legată tot de patrimoniu, respectiv înregistrarea tuturor bunurilor care au intrat în administrarea primăriei în perioada 2002-2009. Comuna s-a înfiinţat de şapte ani, dar, până în momentul de faţă, nu avem o situaţie juridică clară din punct de vedere al contabilităţii.
Rep.: Cum colaboraţi cu membri Consiliului Local în problemele comunităţii?
D.C.M.: Pot să spun că foarte bine, chiar dacă doi dintre consilierii locali sunt doi foşti primari ai comunei, avem o relaţie constructivă. Consilierii se implică în problemele care apar în comunitate şi, pe lângă acest lucru, îmi susţin proiectele.
Rep.: Şcolile şi căminele culturale ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice primar. Dumneavoastră cum vedeţi lucrurile din această privinţă?
D.C.M.: Prima grijă pe care am avut-o, fără a intra în actul de administrare al corpului profesoral, a fost reabilitarea termică a tuturor şcolilor din comună. În acest sens, chiar am insistat să se facă studii de fezabilitate pentru izolarea termică, respectiv dotarea cu centrale termice a tuturor şcolilor din comună. În momentul de faţă, avem realizate aceste studii de fezabilitate, urmând să găsim sursele de finanţare pentru realizarea lor. În Negreni avem o şcoală cu două corpuri de clădire, una în centru şi una în partea de jos a satului, avem o clădire în satul Prelucele, în timp ce în Bucea deţinem în patrimoniu trei corpuri de clădire în care învaţă copiii din ciclurile primar şi gimnazial. Din păcate, natalitatea este în scădere şi se preconizează în viitor o comasare a elevilor în şcolile din centrul comunei şi din Bucea. În ceea ce priveşte căminele culturale, pot spune că sunt într-o stare bună. Căminul de la Negreni ar avea nevoie de modernizare, iar aici am demarat din nou un studiu de fezabilitate pentru a vedea care ar fi costurile pentru înlocuirea acoperişului, respectiv a plafonului şi dotarea lui. Casa de cultură de la Bucea este o investiţie nouă, finalizată în anul 2003 şi care nu prea are probleme majore.
Rep.: Ce s-a înterprins în comuna Negreni pentru a atrage investitori?
D.C.M.: Până în acest moment nu aş putea spune că s-au făcut demersuri în acest sens, dar grija pentru clarificarea proprietăţii şi posibilitatea de a concesiona terenurile pe care le avem, atrăgând în acest fel investitori, a fost una dintre priorităţile pe care le-am avut. Nu pot să concesionez un teren din comună, dacă nu suntem proprietari. Mai mult, am ajutat şi cetăţenii comunei să obţină titlurile de proprietate pentru terenuri, eliberând peste 300 de titluri în primul an de mandat. Mai mult, într-un an am reuşit să facem atât inventarul public al comunei, cât şi pentru persoanele fizice, care înseamnă o creştere a valorii terenurilor din zonă.
Rep.: Pe linia integrării europene, s-a realizat ceva în această comună?
D.C.M.: Până în momentul de faţă, nu. Acum încercăm să promovăm proiectele pe fonduri europene, avem mai multe direcţii, am adoptat şi strategia de dezvoltare a comunei pe termen scurt, mediu şi lung, respectiv până în 2030, în care ne-am stabilit priorităţile. Acest lucru înseamnă dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială, îmbunătăţirea infrastructurii şi, bineînţeles, atragerea investitorilor, pentru că pricipala componentă a potenţialului comunei o reprezintă turismul.
Rep.: În ce scopuri este folosit bugetul comunei şi cum este el faţă de alţi ani?
D.C.M.: Din păcate, deşi suntem o comună cu o întindere mare, bugetul nostru este destul de limitat. Din taxe şi impozite locale adunăm doar patru miliarde de lei vechi anual şi acest lucru deoarece, în zonă, cetăţenii beneficiază de scutire a impozitelor şi taxelor cu 50%, satul fiind situat în zona moţilor. Mai mult, sunt cetăţeni care beneficiază de carnete de refugiaţi în urma deportărilor rezultate de Dictatul de la Viena. Aşadar, bugetul este destul de scăzut. Faţă de alţi ani, aş spune că bugetul este în scădere. Din fericire, avem susţinerea Consiliul Judeţean Cluj. De exemplu, în primele luni din mandat am făcut acel drum lăturalnic pentru căruţe şi tractoare pe o lungime de zece kilometri, iar CJ ne-a ajutat.
Rep.: Simte comuna Negreni criza financiară?
D.C.M.: Se simte criza financiară, dar are rădăcini mai vechi. Faptul că am avut o fabrică de mobilă, fabrica de scaune Bucea, care, la un moment dat, a fost închisă, iar acum se află într-un proces de reorganizare judiciară, a avut un impact asupra zonei destul de puternic. S-a redus numărul de muncitori de la 500 la 80, proces care a avut un impact negativ asupra comunităţii. O altă sursă de venituri pentru populaţia comunei a fost fabrica de cherestea de la Poieni, care, de asemenea, în momentul de faţă, lucrează la limită. În zonă, există prea puţine posibilităţi de a munci, iar oamenii simt lipsa banilor. Însă mai avem investitori privaţi în Negreni, unde lucrează aproximativ 100 de oameni, iar ceilalţi localnici lucrează la CFR sau la drumuri, dar alte posibilităţi sau investiţii care să atragă locuri de muncă nu există.
Rep.: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă localnicii comunei Negreni?
D.C.M.: Lipsa posibilităţii de valorificare a produselor obţinute din gospodăriile proprii. Aici am prevăzut în strategia de dezvoltare a comunei nişte mici fabrici în care s-ar putea valorifica laptele, legumele, fructele. Nici cu cei de la Napolact nu avem niciun contract încheiat, deoarece firma nu a mai fost interesată, motivând că distanţa este prea mare pentru colectarea laptelui. În ceea ce priveşte agricultura, pot spune că productivitatea este scăzută în zonă, tocmai pentru că terenurile sunt într-o zonă de deal şi nu sunt atractive pentru a fi lucrate intensiv. De asemenea, infrastructura şi lipsa locurilor de muncă sunt reale probleme pentru localnici.
Rep.: Ce puteţi să spuneţi despre viaţa culturală a comunei?
D.C.M.: Pot spune că avem un corp profesoral ambiţios care realizează diferite programe cu copiii, câştigând o mulţime de premii la festivalurile şi concursurile la care au participat. Noi am venit cu o susţinere financiară şi am alocat bani pentru costumele populare. Tradiţia este lăsată deoparte din grija pentru modernism, anul acesta fiind primul an în care am alocat bani pentru costumele populare. Pentru a păstra tradiţia, am câteva proiecte în plan pentru a realiza un muzeu al satului. Însă este o lucrare mare şi costisitoare. Încă mai avem în comună case vechi acoperite cu paie şi care ar putea fi valorificate. Totuşi, în comuna Negreni există locuri frumoase cu tradiţie, locul unde a stat Horea, avem la Bucea o biserică din lemn, care este un monument istoric şi Cetatea Turcilor, un loc încărcat de istorie, dar, din păcate, în prezent nu se mai păstrează vestigiile acestei cetăţi.
Rep.: Cum vedeţi viitorul comunei Negreni?
D.C.M.: M-aş bucura să pot găsi modalitatea prin care să menţin tineretul aici. Este o mare pierdere prin faptul că nu rămâne tineret, nu avem performanţe din acest punct de vedere şi avem o oarecare mentalitate îmbătrânită. Este păcat că tinerii care termină o şcoală nu se mai întorc în comună pentru a pune în practică ceea ce au învăţat. Mă preocupă posibilitatea de a avea un centru al tineretului cu idei performante şi care să poată să fie puse în practică.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2517 ori
Înapoi
Reportaje video
Incredibil! Un poliţist trage intr-un cameraman amator
Un cameramam si-a filmat propria moarte
VEZI DIN CE ACIDENT AVIATIC S-AU SALVAT TOTI PASAGERI
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii