Comisia Europeana continua monitorizarea justitiei din Romania
Comisia Europeană (CE) a prezentat astăzi raportul pe Justiţie al României în care precizează că vom fi monitorizaţi în continuare până în 2010, dar că nu va fi activată clauza de salvgargare pentru Justiţie. Clauza de salvgardare ar fi însemnat blocarea recunoaşterii automate în spaţiul european a sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti din România sau Bulgaria. Această clauză ar fi însemnat că hotărârile judecătoreşti de la noi din ţară nu ar mai fi fost recunoscute automat în Uniunea Europeană. Deşi, au fost făcuţi câţiva "paşi bineveniţi" de la ultimul raport, din februarie, care constata "regrese" în toamna şi iarna anului trecut, România încă nu a reuşit să "depăşească moştenirea unei Constituţii uneori ambigue" şi faptul că cele două Coduri - Penal şi Civil - nu au fost revizuite complet, ci "preluate din perioada comunistă", se arată în concluziile raportului CE. Referirile la Parlamentul României au fost si ele diluate faţă de raportul precedent, chiar daca mesajele au fost pastrate. Parlamentul este invitat sa se implice total in lupta anticorupţie, să dea dovadă de perseverenţă şi coerenţă în acest sens, pentru că CE a încercat o evitare a politizării raportului şi ca să se înţeleagă că întreaga clasă politică din România este una coruptă. Comisia Europeană face presiuni asupra introducerii cât mai rapide a codurilor de procedură civilă şi procedurp penală. DNA este din nou apreciat ca având un parcurs pozitiv de "investigaţii non-partinice", CE respingând acuzaţiile cum că DNA ar avea o agendă politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009 "a marcat un pas important în lupta anticorupţie", se mai arată în partea politică a raportului.
Recomandările Comisiei Europene:
În ceea ce priveşte noile coduri:
• să efectueze o evaluare amănunţită a impactului celor patru coduri asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra organizării instanţelor şi parchetelor şi să cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor în aplicare;
• să realizeze o consultaţie publică cu privire la Codul de procedură civilă şi la Codul de procedură penală şi să le adopte cât mai curând;
• să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care sa asigure coerenţa cadrului legislativ.
În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar:
- să pună în aplicare, în ceea ce priveşte resursele umane, o abordare flexibilă, bazată pe priorităţi, concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgenţă, precum transferarea posturilor vacanţe acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicţie diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanţă şi, pe termen mediu şi lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări şi previziuni în ceea ce priveşte numirile, transferurile de personal, detaşările şi pensionările;
• să consolideze transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilităţii care îi revine, şi anume de a avea o abordare mai proactivă în privinţa recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal şi a detaşărilor şi prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar şi accesibil.
În ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei:
• să întreprindă măsurile adecvate ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie;
• să consolideze rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării şi aplicării legii în mod coerent, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracţiunile de corupţie.
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt:
• să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform şi rapid de către Parlamentul României;
• să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt;
• să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri;
• să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte activităţile Agenţiei Naţionale de Integritate:
• să continue să obţină rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese;
• să asigure faptul că organismele judiciare şi disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce priveşte cauzele înaintate de ANI referitoare la averi nejustificate, la incompatibilităţi şi la conflicte de interese.
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei de la nivel local:
- să urmărească îmbunătăţirea coordonării strategiei naţionale anticorupţie, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile şi a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile;
• să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesităţile locale, şi să asigure o mai mare eficacitate a acestora;
• să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupţiei în sectoarele vulnerabile, organismele centrale şi cele locale coordonându-se în acest sens.
Tiberiu Hrihorciuc
Recomandările Comisiei Europene:
În ceea ce priveşte noile coduri:
• să efectueze o evaluare amănunţită a impactului celor patru coduri asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra organizării instanţelor şi parchetelor şi să cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor în aplicare;
• să realizeze o consultaţie publică cu privire la Codul de procedură civilă şi la Codul de procedură penală şi să le adopte cât mai curând;
• să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care sa asigure coerenţa cadrului legislativ.
În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar:
- să pună în aplicare, în ceea ce priveşte resursele umane, o abordare flexibilă, bazată pe priorităţi, concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgenţă, precum transferarea posturilor vacanţe acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicţie diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanţă şi, pe termen mediu şi lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări şi previziuni în ceea ce priveşte numirile, transferurile de personal, detaşările şi pensionările;
• să consolideze transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilităţii care îi revine, şi anume de a avea o abordare mai proactivă în privinţa recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal şi a detaşărilor şi prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar şi accesibil.
În ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei:
• să întreprindă măsurile adecvate ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie;
• să consolideze rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării şi aplicării legii în mod coerent, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracţiunile de corupţie.
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt:
• să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform şi rapid de către Parlamentul României;
• să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt;
• să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri;
• să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate.
În ceea ce priveşte activităţile Agenţiei Naţionale de Integritate:
• să continue să obţină rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese;
• să asigure faptul că organismele judiciare şi disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce priveşte cauzele înaintate de ANI referitoare la averi nejustificate, la incompatibilităţi şi la conflicte de interese.
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei de la nivel local:
- să urmărească îmbunătăţirea coordonării strategiei naţionale anticorupţie, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile şi a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile;
• să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesităţile locale, şi să asigure o mai mare eficacitate a acestora;
• să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupţiei în sectoarele vulnerabile, organismele centrale şi cele locale coordonându-se în acest sens.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2153 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii