Criza profunda la Penitenciarul Gherla
Peste 400 de angajaţi ai Penitenciarului din Gherla au intrat acum două săptămâni în grevă japoneză. Aceştia sunt nemulţumiţi de subfinanţarea sistemului penitenciarelor, dar şi pentru faptul că o parte din penitenciar a fost în pericol să rămână fără curent electric. După ce au pichetat Ministerul Justiţiei fără a primi niciun răspuns concret, angajaţii penitenciarelor din toată ţara ameninţă cu greva generală. Penitenciarul din Gherla are datorii de 12 miliarde lei vechi
Beatrice Golondzac
Potrivit unui comunicat de presă al Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, “lipsa de interes şi de profesionalism a dus la subfinanţarea cronică a sistemului penitenciar, iar condiţiile de lucru sunt degradante”. Sistemul penitenciar se află în prezent în incapacitate funcţională, fiind nevoie de 112 milioane de lei pentru plata facturilor la utilităţi, deoarece aproape toate penitenciarele din ţară sunt ameninţate cu întreruperea utilităţilor. Investiţiile au fost oprite, iar drepturile salariale ale personalului nu pot fi asigurate. Se legalizează munca forţată, orele suplimentare fiind eliminate din buget, iar lipsa acută de personal a fost combătută printr-o simulare de concurs care nu a adus niciun nou angajat în sistem”, se arată în comunicat. Greva japoneză este prima etapă a unui calendar de măsuri de protest iniţiate “ca reacţie la indiferenţa cu care este tratat sistemul penitenciar de către Ministerul Justiţiei”, potrivit reprezentanţilor penitenciarelor.
Penitenciarul Gherla plin de datorii
Penitenciarul de maximă siguranţă Gherla a fost pe punctul de a rămâne fără curent electric din cauza lipsei de fonduri şi a datoriilor care au ajuns la 12 miliarde de lei vechi. Acesta este unul dintre motivele pentru care peste 400 de angajaţi din penitenciarul clujean au intrat în grevă japoneză. “Datoriile sunt mari. Nu putem plăti facturile la utilităţi până la sfârşitul anului. Numai pentru apă, facturile depăşesc un miliard de lei vechi”, a declarat liderul sindicatului de la penitenciarul Gherla, Călin Rotar. Angajaţii penitenciarului de la Gherla au, însă, şi alte nemulţumiri. Aceştia acuză faptul că, deşi se lucrează pâna la 12 ore zilnic, în condiţiile în care programul normal este de opt ore, plata orelor suplimentare a fost sistată.
Poporul în faţa Ministerului Justiţiei
Săptămâna trecută, 26 de gardieni de la penitenciarul din Gherla s-au alăturat colegilor din restul ţării pentru a protesta faţă de subfinanţarea sistemului penitenciar, de condiţiile proaste de muncă din închisori şi de salariile mici ale angajaţilor. În timp ce grefierii şi magistraţii şi-au încetat activitatea, în semn de nemulţumire faţă de eliminarea sporului de risc, angajaţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au protestat în faţa Ministerului Justiţiei pentru neplata orelor suplimentare şi a condiţiilor dificile de muncă. “Facem precizarea că bugetul total al ANP este de 744.639 mii lei, reprezentând circa 92% din bugetul executat în 2008 şi acoperă, în procent de 96%, necesarul de finanţare pentru anul în curs. Drepturile salariale cuvenite personalului din sistemul penitenciar sunt prevăzute în bugetul anului 2009. Plata orelor suplimentare a fost eliminată prin legea bugetului de stat pentru toţi ordonatorii de credite, această măsură nefiind impusă abuziv de către conducerea ANP”, se arată în comunicatul ANP. Reprezentanţii Administraţiei Penitenciarelor spun că se confruntă şi cu problema insuficienţei de personal şi că ar trebui să să se organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor libere. Angajaţii penitenciarelor au cerut, pe lângă drepturile salariale, şi demiterea lui Radu Ragea, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, “având în vedere incompetenţa demonstrată, precum şi lipsa de transparenţă în actul managerial”. Sindicatele din penitenciare, adica 11 mii de membri din cei 12.300 de salariaţi, au declanşat din 30 iunie un val de proteste pentru rezolvarea problemelor sistemului penitenciar. În cazul în care revendicările nu le vor fi soluţionate, sindicaliştii vor intra în grevă generală începând cu 30 iulie.
18,97 lei pentru un deţinut
În anul 2008, statul român aloca 20 de lei pentru întreţinerea zilnică a unui deţinut. În 2009, suma a scăzut la 18, 97 de lei. Această suma acoperă doar costurile de cazare şi supraveghere a unui deţinut, fiind nevoie de încă 5,85 lei pe zi pentru hrana fiecăruia. Nemulţumiri apar astfel şi printre deţinuţi, deoarece cei care muncesc primesc hrană la fel ca şi deţinuţii care stau mereu închişi în celule. În prezent, în penitenciarele din ţară, sunt închişi 26 de mii de infractori, 30% dintre aceştia fiind condamnaţi pentru furt, 24% închişi pentru crimă, 6% pentru viol, iar restul pentru alte infracţiuni.
Reacţii împotriva ANP
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) şi Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) au protestat faţă de reacţia ANP, referitoare la soluţionarea problemelor legate de subfinanţarea sistemului penitenciar. “Realitatea din penitenciare este cu totul alta: datorii la furnizori, somaţii, condiţii de lucru mizerabile, neplata orelor suplimentare şi agresivitatea faţă de liderii de sindicat. Reamintim că MJ a avut o atitudine similară şi în conflictul de muncă declanşat de grefieri, după care a sfârşit prin a recunoaşte problema”, anunţă FSANP. Sindicaliştii ţin să informeze faptul că salariul mediu net pentru un angajat al sistemului penitenciar este de aproximativ 1.700 lei, cu toate sporurile incluse, iar conform documentelor elaborate de MJ şi ANP, bugetul pentru 2009 este cu 15 procente mai mic faţă de cel din 2008. În ceea ce priveşte plata orelor suplimentare, aceasta este obligatorie atunci când nu pot fi compensate cu timp liber, iar serviciul în ture şi deficitul de 2.500 de angajaţi face imposibilă recuperarea. “Necesarul pentru plata orelor suplimentare începând cu noiembrie 2008 este de opt milioane de lei, iar faptul că aceşti bani n-au fost prevăzuţi în buget nu înseamnă că nu trebuie plătiţi”, a anunţat FSANP.
Priorităţi fără fonduri
Chiar dacă duc lipsă de fonduri, iar angajaţii penitenciarelor protestează, Administraţia Naţională a Penitenciarelor are numeroase priorităţi pentru acest an. Printre acestea se află finalizarea procesului de reorganizare a ANP şi a unităţilor de penitenciare, dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate ale penitenciarelor spital, înfiinţarea unui serviciu de transport la nivelul reţelei sanitare a sistemului penitenciar şi achiziţia unui produs informatic de gestiune a resurselor umane. Pentru perioada 2010-2013, ANP are ca prioritate construirea a două penitenciare noi de capacitate medie în Moldova, finalizarea Penitenciarului Pantelimon, îmbunătăţirea sistemului de pază şi supravegere a persoanelor private de libertate, îmbunătăţirea managementului situaţiilor de criză şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în sistemul penitenciar.
Penitenciarul Gherla plin de datorii
Penitenciarul de maximă siguranţă Gherla a fost pe punctul de a rămâne fără curent electric din cauza lipsei de fonduri şi a datoriilor care au ajuns la 12 miliarde de lei vechi. Acesta este unul dintre motivele pentru care peste 400 de angajaţi din penitenciarul clujean au intrat în grevă japoneză. “Datoriile sunt mari. Nu putem plăti facturile la utilităţi până la sfârşitul anului. Numai pentru apă, facturile depăşesc un miliard de lei vechi”, a declarat liderul sindicatului de la penitenciarul Gherla, Călin Rotar. Angajaţii penitenciarului de la Gherla au, însă, şi alte nemulţumiri. Aceştia acuză faptul că, deşi se lucrează pâna la 12 ore zilnic, în condiţiile în care programul normal este de opt ore, plata orelor suplimentare a fost sistată.
Poporul în faţa Ministerului Justiţiei
Săptămâna trecută, 26 de gardieni de la penitenciarul din Gherla s-au alăturat colegilor din restul ţării pentru a protesta faţă de subfinanţarea sistemului penitenciar, de condiţiile proaste de muncă din închisori şi de salariile mici ale angajaţilor. În timp ce grefierii şi magistraţii şi-au încetat activitatea, în semn de nemulţumire faţă de eliminarea sporului de risc, angajaţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au protestat în faţa Ministerului Justiţiei pentru neplata orelor suplimentare şi a condiţiilor dificile de muncă. “Facem precizarea că bugetul total al ANP este de 744.639 mii lei, reprezentând circa 92% din bugetul executat în 2008 şi acoperă, în procent de 96%, necesarul de finanţare pentru anul în curs. Drepturile salariale cuvenite personalului din sistemul penitenciar sunt prevăzute în bugetul anului 2009. Plata orelor suplimentare a fost eliminată prin legea bugetului de stat pentru toţi ordonatorii de credite, această măsură nefiind impusă abuziv de către conducerea ANP”, se arată în comunicatul ANP. Reprezentanţii Administraţiei Penitenciarelor spun că se confruntă şi cu problema insuficienţei de personal şi că ar trebui să să se organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor libere. Angajaţii penitenciarelor au cerut, pe lângă drepturile salariale, şi demiterea lui Radu Ragea, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, “având în vedere incompetenţa demonstrată, precum şi lipsa de transparenţă în actul managerial”. Sindicatele din penitenciare, adica 11 mii de membri din cei 12.300 de salariaţi, au declanşat din 30 iunie un val de proteste pentru rezolvarea problemelor sistemului penitenciar. În cazul în care revendicările nu le vor fi soluţionate, sindicaliştii vor intra în grevă generală începând cu 30 iulie.
18,97 lei pentru un deţinut
În anul 2008, statul român aloca 20 de lei pentru întreţinerea zilnică a unui deţinut. În 2009, suma a scăzut la 18, 97 de lei. Această suma acoperă doar costurile de cazare şi supraveghere a unui deţinut, fiind nevoie de încă 5,85 lei pe zi pentru hrana fiecăruia. Nemulţumiri apar astfel şi printre deţinuţi, deoarece cei care muncesc primesc hrană la fel ca şi deţinuţii care stau mereu închişi în celule. În prezent, în penitenciarele din ţară, sunt închişi 26 de mii de infractori, 30% dintre aceştia fiind condamnaţi pentru furt, 24% închişi pentru crimă, 6% pentru viol, iar restul pentru alte infracţiuni.
Reacţii împotriva ANP
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) şi Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) au protestat faţă de reacţia ANP, referitoare la soluţionarea problemelor legate de subfinanţarea sistemului penitenciar. “Realitatea din penitenciare este cu totul alta: datorii la furnizori, somaţii, condiţii de lucru mizerabile, neplata orelor suplimentare şi agresivitatea faţă de liderii de sindicat. Reamintim că MJ a avut o atitudine similară şi în conflictul de muncă declanşat de grefieri, după care a sfârşit prin a recunoaşte problema”, anunţă FSANP. Sindicaliştii ţin să informeze faptul că salariul mediu net pentru un angajat al sistemului penitenciar este de aproximativ 1.700 lei, cu toate sporurile incluse, iar conform documentelor elaborate de MJ şi ANP, bugetul pentru 2009 este cu 15 procente mai mic faţă de cel din 2008. În ceea ce priveşte plata orelor suplimentare, aceasta este obligatorie atunci când nu pot fi compensate cu timp liber, iar serviciul în ture şi deficitul de 2.500 de angajaţi face imposibilă recuperarea. “Necesarul pentru plata orelor suplimentare începând cu noiembrie 2008 este de opt milioane de lei, iar faptul că aceşti bani n-au fost prevăzuţi în buget nu înseamnă că nu trebuie plătiţi”, a anunţat FSANP.
Priorităţi fără fonduri
Chiar dacă duc lipsă de fonduri, iar angajaţii penitenciarelor protestează, Administraţia Naţională a Penitenciarelor are numeroase priorităţi pentru acest an. Printre acestea se află finalizarea procesului de reorganizare a ANP şi a unităţilor de penitenciare, dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate ale penitenciarelor spital, înfiinţarea unui serviciu de transport la nivelul reţelei sanitare a sistemului penitenciar şi achiziţia unui produs informatic de gestiune a resurselor umane. Pentru perioada 2010-2013, ANP are ca prioritate construirea a două penitenciare noi de capacitate medie în Moldova, finalizarea Penitenciarului Pantelimon, îmbunătăţirea sistemului de pază şi supravegere a persoanelor private de libertate, îmbunătăţirea managementului situaţiilor de criză şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în sistemul penitenciar.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 4112 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii