Primul meci pe noul “Ion Moina”, pe 15 iulie 2011
Lucrările pentru construirea noului stadion municipal “Ion Moina” au început săptămâna trecută. Stadionul va fi construit de “celebrele” firme ACI Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Bogart Construct, Grup 4 Instalaţii
Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, construcţia noului stadion municipal „Ion Moina”, a început săptămâna trecută, după ce licitaţia pentru viitoarea arenă a fost câştigată de consorţiul condus de ACI Cluj. Viitoarea arenă va fi realizată de către firmele clujene ACI Cluj, Transilvania Construcţii, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (UTCN), Dico& Ţigănaş, Bogart Construct, Das Engineering, Grup 4 Instalaţii şi de firma sibiană Con-A Sibiu. Companiile au la dispoziţie maxim doi ani pentru finalizarea stadionului, data pentru predarea construcţiei fiind 15 iulie 2011. Oficialii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, beneficiarul construcţiei, au susţinut că doresc ca noul stadion „Ion Moina” să fie finalizat chiar înainte de data stabilită şi, dacă vor găsi fondurile necesare, vor dori să ofere finanţarea pentru finalizarea mai rapidă a construcţiilor. „Dacă vom avea disponibilitatea financiară, vom finanţa din bugetul Consiliului Judeţean Cluj construcţia mai rapidă a noii arene. Sperăm că vom putea prezenta noul stadion înainte de 15 iulie 2011”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj. Costul noii arene va fi de 115.548.400 lei, fără TVA. Taxele se ridică la nivelul de aproximativ 22 de milioane de lei. Preşedintele CJ Cluj a susţinut că preţul stadionului nu va creşte şi că nu va fi de acord cu nicio cerere a constructorului privind sume adiţionale. „Preţul este ferm şi nu va fi modificat”, a declarat Tişe. Pentru cele şase luni rămase din acest an, CJ a aprobat din bugetul autorităţii judeţene suma de nouă milioane de euro. Pentru demararea lucrărilor la noua arenă, constructorii vor primi un avans de 15 %, reprezentând 1,35 milioane de euro. Deşi constructorii vor primi 1,35 milioane de euro avans, ei trebuie să plătească în termen de 21 de zile aproximativ 1,9 milioane de euro pentru garanţia de bună execuţie a lucrărilor, sumă ce reprezintă 7% din valoarea totală a lucrărilor la stadionul municipal. Singurul stadion care va putea concura cu viitoarea arenă municipală din Cluj este „Lia Manoliu” din Bucureşti, însă construcţia acestuia va costa de patru ori mai mult decât cea a ansamblului din Cluj. Dacă arena din Cluj va „seca” bugetul judeţului cu aproximativ 29 de milioane de euro, cea din Bucureşti valorează 120 de milioane de euro. Numai acoperişul viitoarei arene din Bucureşti va costa jumătate din costul total al stadionului „Ion Moina” din Cluj. Acoperişul viitorului stadion din Bucureşti va costa 14 milioane de euro, faţă de cei aproximativ 29 de milioane de euro pe care Consiliul Judeţean Cluj îi va plăti pentru stadionul „Ion Moina”.
Penalizări pentru constructori şi contractant
În cazul în care plăţile vor fi întârziate către constructori, Consiliul Judeţean Cluj va trebui să plătească penalităţi în valoare de 0,01% din suma datorată pentru fiecare zi care depăşeşte 28 de zile de la certificarea unei lucrări. Constructorul este, la rândul său, pasibil de amendă dacă întârzie lucrările. Astfel, pentru fiecare zi de întârziere, consorţiului condus de ACI Cluj va trebui să plătească 0,01% din valoarea respectivei lucrări. Garanţia acordată de constructor pentru noul stadion municipal „Ion Moina” este de doi ani de zile.
Anunţau rezultatul dinaintea licitaţiei
Chiar şi aşa, o serie de profesori din cadrul UTCN susţineau răspicat, în cadrul mai multor cursuri în faţa studenţilor, că Universitatea Tehnică va fi printre constructorii stadionului „Ion Moina”, asta chiar înainte ca data licitaţiei să fie anunţată. Astfel, studenţii erau asiguraţi că sunt foarte norocoşi să urmeaze cursurile UTCN şi că ei vor participa la construirea noii arene municipale. Prorectorul UTCN a susţinut că aceste ieşiri sunt unele ironice şi că nu au înţelesuri ancorate în realitate. În ceea ce priveşte posibilii câştigători ai licitaţiei, prorectorul a considerat că UTCN se află „pe locul doi”. „ Dacă ar fi să ne gândim cine ar fi pe locul doi, după noi, să construiască stadionul Moina, tot noi am fi. Noi suntem favoriţii şi de pe locul doi. Trebuie să înţelegeţi că suntem un „team” foarte bun”, a susţinut Petrina.
Acţionarat plin de afacerişti cunoscuţi
Transilvania Construcţii îi are ca administratori pe Ioan Moga, Gabriel Timofte, Andrei Timofte, Mircea Timofte şi Melania Duma. Firma ACI Cluj este administrată de Ioan Aşchilean, Horia Ciorcilă, Dorel Goia, Gicu-Agenor Gânscă, Gigă Mereu şi Ioan Puşcaş. În cadrul Bogart Construct se regăsesc ca acţionari rectorul Universităţii Tehnice şi fiul său, inginerul Bogdan Petrina. Unul dintre acţionarii ACI, Gicu Agenor Gânscă, are participaţii şi în Grup 4 Instalaţii, acesta fiind unul dintre cei mai bogaţi afacerişti clujeni. Pe lângă acţiunile de la ACI şi Grup 4, el este acţionar majoritar la Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii (TIM), în cadrul căreia este partener cu un alt afacerist intrat în cursa pentru construcţia stadionului, Ioan Aşchilean. Horia Ciorcilă este şi el pe lista celor mai importanţi afacerişti clujeni, fiind preşedintele Consiliului de Administraţie a Băncii Transilvania. Dorel Goia a început în domeniul afacerilor prin înfiinţarea companiei „Astral Telecom”, unul dintre cei mai mari operatori de cablu din România. Omul de afaceri clujean mai deţine şi acţiuni în societatea Tehnofrig Cluj, care produce instalaţii de răcire şi îmbuteliere industrială. Dorel Goia se numără şi printre fondatorii "Hermes" Bistriţa ori printre cei ai grupului "Maestro", firmă care se ocupă de producţia de mezeluri. Goia mai are şi aproximativ 30% din acţiunile producătorului de ţevi Teraplast.
„U” Cluj, promovată odată cu finalizarea stadionului
Planul noului acţionar al Universităţii Cluj, Florian Walter, este de a aduce „U” Cluj în primul eşalon odată cu finalizarea construcţiei noului stadion. „U” nu ar avea unde să joace anul viitor dacă promovează, deoarece baza sportivă „Clujana”, locaţia unde echipa îşi desfăşoară în prezent meciurile de pe teren propriu, a primit cu greu omologarea pentru Liga a II-a. Astfel, planurile lui Walter sunt de a asigura promovarea doar după ce va avea asigurată o bază sportivă pentru a evolua în Liga I. Stadionul este unul dintre principalele motive pentru care omul de afaceri a hotărât să investească în simbolul Clujului, „Universitatea” Cluj.
Tiberiu Hrihorciuc
Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, construcţia noului stadion municipal „Ion Moina”, a început săptămâna trecută, după ce licitaţia pentru viitoarea arenă a fost câştigată de consorţiul condus de ACI Cluj. Viitoarea arenă va fi realizată de către firmele clujene ACI Cluj, Transilvania Construcţii, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (UTCN), Dico& Ţigănaş, Bogart Construct, Das Engineering, Grup 4 Instalaţii şi de firma sibiană Con-A Sibiu. Companiile au la dispoziţie maxim doi ani pentru finalizarea stadionului, data pentru predarea construcţiei fiind 15 iulie 2011. Oficialii Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, beneficiarul construcţiei, au susţinut că doresc ca noul stadion „Ion Moina” să fie finalizat chiar înainte de data stabilită şi, dacă vor găsi fondurile necesare, vor dori să ofere finanţarea pentru finalizarea mai rapidă a construcţiilor. „Dacă vom avea disponibilitatea financiară, vom finanţa din bugetul Consiliului Judeţean Cluj construcţia mai rapidă a noii arene. Sperăm că vom putea prezenta noul stadion înainte de 15 iulie 2011”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj. Costul noii arene va fi de 115.548.400 lei, fără TVA. Taxele se ridică la nivelul de aproximativ 22 de milioane de lei. Preşedintele CJ Cluj a susţinut că preţul stadionului nu va creşte şi că nu va fi de acord cu nicio cerere a constructorului privind sume adiţionale. „Preţul este ferm şi nu va fi modificat”, a declarat Tişe. Pentru cele şase luni rămase din acest an, CJ a aprobat din bugetul autorităţii judeţene suma de nouă milioane de euro. Pentru demararea lucrărilor la noua arenă, constructorii vor primi un avans de 15 %, reprezentând 1,35 milioane de euro. Deşi constructorii vor primi 1,35 milioane de euro avans, ei trebuie să plătească în termen de 21 de zile aproximativ 1,9 milioane de euro pentru garanţia de bună execuţie a lucrărilor, sumă ce reprezintă 7% din valoarea totală a lucrărilor la stadionul municipal. Singurul stadion care va putea concura cu viitoarea arenă municipală din Cluj este „Lia Manoliu” din Bucureşti, însă construcţia acestuia va costa de patru ori mai mult decât cea a ansamblului din Cluj. Dacă arena din Cluj va „seca” bugetul judeţului cu aproximativ 29 de milioane de euro, cea din Bucureşti valorează 120 de milioane de euro. Numai acoperişul viitoarei arene din Bucureşti va costa jumătate din costul total al stadionului „Ion Moina” din Cluj. Acoperişul viitorului stadion din Bucureşti va costa 14 milioane de euro, faţă de cei aproximativ 29 de milioane de euro pe care Consiliul Judeţean Cluj îi va plăti pentru stadionul „Ion Moina”.
Penalizări pentru constructori şi contractant
În cazul în care plăţile vor fi întârziate către constructori, Consiliul Judeţean Cluj va trebui să plătească penalităţi în valoare de 0,01% din suma datorată pentru fiecare zi care depăşeşte 28 de zile de la certificarea unei lucrări. Constructorul este, la rândul său, pasibil de amendă dacă întârzie lucrările. Astfel, pentru fiecare zi de întârziere, consorţiului condus de ACI Cluj va trebui să plătească 0,01% din valoarea respectivei lucrări. Garanţia acordată de constructor pentru noul stadion municipal „Ion Moina” este de doi ani de zile.
Anunţau rezultatul dinaintea licitaţiei
Chiar şi aşa, o serie de profesori din cadrul UTCN susţineau răspicat, în cadrul mai multor cursuri în faţa studenţilor, că Universitatea Tehnică va fi printre constructorii stadionului „Ion Moina”, asta chiar înainte ca data licitaţiei să fie anunţată. Astfel, studenţii erau asiguraţi că sunt foarte norocoşi să urmeaze cursurile UTCN şi că ei vor participa la construirea noii arene municipale. Prorectorul UTCN a susţinut că aceste ieşiri sunt unele ironice şi că nu au înţelesuri ancorate în realitate. În ceea ce priveşte posibilii câştigători ai licitaţiei, prorectorul a considerat că UTCN se află „pe locul doi”. „ Dacă ar fi să ne gândim cine ar fi pe locul doi, după noi, să construiască stadionul Moina, tot noi am fi. Noi suntem favoriţii şi de pe locul doi. Trebuie să înţelegeţi că suntem un „team” foarte bun”, a susţinut Petrina.
Acţionarat plin de afacerişti cunoscuţi
Transilvania Construcţii îi are ca administratori pe Ioan Moga, Gabriel Timofte, Andrei Timofte, Mircea Timofte şi Melania Duma. Firma ACI Cluj este administrată de Ioan Aşchilean, Horia Ciorcilă, Dorel Goia, Gicu-Agenor Gânscă, Gigă Mereu şi Ioan Puşcaş. În cadrul Bogart Construct se regăsesc ca acţionari rectorul Universităţii Tehnice şi fiul său, inginerul Bogdan Petrina. Unul dintre acţionarii ACI, Gicu Agenor Gânscă, are participaţii şi în Grup 4 Instalaţii, acesta fiind unul dintre cei mai bogaţi afacerişti clujeni. Pe lângă acţiunile de la ACI şi Grup 4, el este acţionar majoritar la Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii (TIM), în cadrul căreia este partener cu un alt afacerist intrat în cursa pentru construcţia stadionului, Ioan Aşchilean. Horia Ciorcilă este şi el pe lista celor mai importanţi afacerişti clujeni, fiind preşedintele Consiliului de Administraţie a Băncii Transilvania. Dorel Goia a început în domeniul afacerilor prin înfiinţarea companiei „Astral Telecom”, unul dintre cei mai mari operatori de cablu din România. Omul de afaceri clujean mai deţine şi acţiuni în societatea Tehnofrig Cluj, care produce instalaţii de răcire şi îmbuteliere industrială. Dorel Goia se numără şi printre fondatorii "Hermes" Bistriţa ori printre cei ai grupului "Maestro", firmă care se ocupă de producţia de mezeluri. Goia mai are şi aproximativ 30% din acţiunile producătorului de ţevi Teraplast.
„U” Cluj, promovată odată cu finalizarea stadionului
Planul noului acţionar al Universităţii Cluj, Florian Walter, este de a aduce „U” Cluj în primul eşalon odată cu finalizarea construcţiei noului stadion. „U” nu ar avea unde să joace anul viitor dacă promovează, deoarece baza sportivă „Clujana”, locaţia unde echipa îşi desfăşoară în prezent meciurile de pe teren propriu, a primit cu greu omologarea pentru Liga a II-a. Astfel, planurile lui Walter sunt de a asigura promovarea doar după ce va avea asigurată o bază sportivă pentru a evolua în Liga I. Stadionul este unul dintre principalele motive pentru care omul de afaceri a hotărât să investească în simbolul Clujului, „Universitatea” Cluj.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 3362 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii