Crima din Nepos – dreptate partiala
Miercuri, 24 iunie 2009, în Cimitirul Ortodox din Bistriţa a avut lor reînhumarea creştinească a martirilor anticomunişti, asasinaţi pe Dealul Crucii din Nepos - Ioan Leonida Bodiu, Toader Dumitru şi Ştefan Burdeţ. Parţial s-a făcut dreptate, cei trei eroi-martiri găsindu-şi în sfârşit locul de odihnă veşnică. Dar mai există o serie de aspecte a căror rezolvare a rămas în coadă de peşte.
Ceremonia militară de miercuri, 24 iunie 2009, a pus punct unei etape din lunga odisee, iniţiată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, la solicitarea lui Leonida Bodiu, nepotul lui Ioan Leonida Bodiu, unul din cei trei martiri. Este greu de crezut că cineva va mai fi tras la răspundere pentru crima comisă.
Unul dintre asasini trăieşte
Ultimul supravieţuitor al comandoului care i-a executat pe cei trei este trecut de 90 de ani şi locuieşte într-un apartament dintr-un cartier al Clujului singur şi uitat de lume. Liviu Pangraţiu este veteran de război, are o pensie de 1.600 lei, plus 200 de lei pentru că a luptat pe frontul de vest în al doilea război mondial. Este membru al Uniunii Veteranilor de Război din Cluj. În timpul războiului a urmat o şcoală militară în Germania, apoi după întoarcerea armelor a fost trimis pe frontul de vest. În anul 1947, după abdicarea regelui, Pangraţiu a fost încadrat în Securitate, cu gradul de sublocotenent. În 1952 a fost trecut în rezervă, deoarece, spune el, fost membru al Partidului Social Democrat. A fost director la Ape Bistriţa, de unde s-a pensionat în 1980.
În momentul execuţiei celor trei luptători anticomunişti, Liviu Pangraţiu avea gradul de sublocotenent, la raionul de Securitate Bistriţa.
Cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi preşedintele instituţiei Marius Oprea, afirmă că Liviu Pangraţiu ar fi fost comandantul grupei de Securitate care i-a executat pe cei trei. În câteva declaraţii date presei acesta recunoaşte că a fost de faţă la executarea celor trei, dar neagă ferm că el ar fi tras cu arma în cei trei luptători.
Condamnaţi, deşi erau morţi
La câteva luni de la asasinarea celor trei de către organele de Securitate, pe Dealul Crucii din Nepos, la 4 noiembrie 1949, prin Sentinţa nr.1585, Leonida Bodiu, Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru sunt condamnaţi în contumacie de Tribunalul Militar Cluj. Astfel, Leonida Bodiu este condamnat la 25 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii, pentru „crima de uneltire contra ordinei sociale", iar Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru la 20 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii, pentru aceeaşi culpă. Sentinţa a fost dată în unanimitate de voturi şi fără acordarea de circumstanţe atenuante. Nu a fost îndeajuns faptul că au fost asasinaţi fără nicio judecată, ei au mai fost şi condamnaţi la ani grei de muncă silnică. Probabil s-a dorit ca prin condamnarea dată la Tribunalul Militar Cluj, să fie justificată crima comisă pe Dealul Crucii de lângă Nepos. Oricum, o crimă rămâne o crimă, indiferent ce se va spune sau se va întâmpla.
Piedici şi contre
Logic, următoarea etapă a acţiunii demarată de IICCR ar trebui să fie reabilitarea postumă a celor trei eroi, prin atacarea sentinţei de condamnare la muncă silnică de către Tribunalul Militar Cluj şi anularea acestor condamnări.
Încă de la începutul demersurilor IICCR, acţiunii de deshumare i s-au pus piedici şi contre. În mod normal acţiunea trebuia să fie girată de o instanţă a Parchetelor Militare, dar folosindu-se de tot felul de tertipuri, aceştia au încercat să paseze răspunderea pe umerii altora. Astfel, cazul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde, pe bună dreptate, s-a constatat că făptuitorii execuţiei celor trei luptători anticomunişti aveau, la data respectivă, statutul de militari.
Inclusiv acţiunea de deshumare s-a desfăşurat cu greutate. Cu greu s-a găsit un procuror şi organe de cercetare judiciară care să asiste la această operaţiune. Dar lucrurile s-au derulat şi în continuare în acelaşi mod, de încercare de blocare a acţiunii.
Osemintele celor trei martiri au fost puse în saci, dar nu se ştia la un moment dat cine are competenţă pentru continuarea cercetărilor. Constatând situaţia absolut neverosimilă în care s-a ajuns, rămăşiţele pământeşti au fost luate în cele din urmă în custodie de Laboratorul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud şi păstrate la Morga Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Inginerul Leonida Bodiu, nepotul unui dintre martiri, cel care s-a ocupat şi care a iniţiat operaţiunea de deshumare, a stat ca pe jar până în ultima clipă, pentru că nu mai sosea autorizaţia de expertiză medico-legală, în urma căreia trebuiau eliberate certificatele de deces. Din spusele directorului IICCR, Marius Oprea, se pare că în anul 1952 ar fi fost eliberate certificate de deces pentru cei trei martiri, de către medicii de la Penitenciarul Aiud.
„Conflict de interese"
Forţând oarecum aplicarea legii, şeful Laboratorului de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud, cu o zi înainte de ceremonia de reînhumare a efectuat expertiza rămăşiţelor pământeşti a celor trei eroi. Astfel, în data de 24 iunie, Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, în prezenţa preoţilor, a oficialităţilor locale şi a rudelor, au fost depuşi în locul de odihnă veşnică, în Cimitirul Ortodox din Bistriţa.
Iniţial dosarul cauzei a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care l-a retrimis la Parchetul Militar Teritorial Bucureşti. Colonelul magistrat, Mihai Diţu Daniel, şeful acestei instituţii, a declarat că în dosar s-a constatat un conflict de interese şi l-a trimis la Parchetul General. „În acest caz e vorba şi de nişte civili, iar noi nu avem voie să cercetăm civili şi am trimis dosarul mai departe să se rezolve acest conflict de interese", a explicat procurorul Mihai Diţu Daniel. Procurorul Simona Frolu de la Parchetul General, instituţie care a preluat dosarul, a declarat că a fost rezolvat conflictul de interese şi că dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Din nou! Conducerea Parchetului, pe bună dreptate, l-a trimis înapoi la Parchetul General, sub motivaţia că făptuitorii omorurilor, la data comiterii lor, în 1949, aveau calitatea de militari activi şi ei nu pot întreprinde niciun act în dosar. Năucitor şi neverosimil.
Deocamdată, cu toate eforturile depuse, nu ştim care va fi traseul dosarului în continuare, cine va avea competenţa în soluţionarea lui.
O adevărată aventură a trăit Leonida Bodiu şi în demersurile pe care le-a făcut pentru stabilirea locului de veci. Atât el, dar şi Marius Oprea, preşedintele IICCR, au trimis adrese preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu-Mihai Rusu, prin care au solicitat ca „datorită meritelor deosebite, curajului şi rolului pe care Ioan Leonida Bodiu, Ioan Şt. Burdeţ şi Toader Dumitru l-au avut în lupta împotriva instaurării regimului comunist, considerăm că rămăşiţele lor pământeşti se cuvine a fi reînhumate în Cimitirul Eroilor din Bistriţa şi, de asemenea, să beneficieze de un monument în Cimitirul Eroilor care să le cinstească memoria şi să rămână mărturie pentru toţi cei care vor veni". Nu numai că nu a venit niciun răspuns, dar nu s-a făcut nimic în sensul celor solicitate, reînhumarea în Cimitirul Eroilor şi edificarea unui monument.
Interpretare tembelă a legii
Toată lumea s-a prelevat de existenţa unei legi tembele sau prost înţeleasă şi prost interpretată. Concluzia a fost că cei trei eroi-martiri, nu pot fi reînhumaţi în Cimitirul Eroilor, deoarece au acest privilegiu numai militarii care mor pe timp de pace, pe teatrele de operaţiuni din străinătate, la care participă Armata Română.
Această interpretare tembelă şi rigidă a legii rezultă fără nici un echivoc dintr-o adresă de răspuns semnată de către un director din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa, Cristian Scarlat. „În cimitirele eroilor nu pot fi îngropate decât persoanele care au murit în timp de pace şi care au îndeplinit un serviciu comandat în domeniile apărării naţionale sau ordinii publice şi siguranţei naţionale".
Dacă nici cei trei luptători anticomunişti, asasinaţi de către Securitate pe Dealul Crucii de lângă Nepos, nu sunt consideraţi eroi în sensul legii invocate, atunci chiar nu mai înţelegem sensul cuvântului erou.
Zaharia Cotoc
Un calvar şi un chin pentru urmaşii celor trei eroi, care s-a încheiat prin slujba creştinească slujită de un impresionant sobor de preoţi, în prezenţa unor oficialităţi locale.
Ceremonia militară de miercuri, 24 iunie 2009, a pus punct unei etape din lunga odisee, iniţiată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România, la solicitarea lui Leonida Bodiu, nepotul lui Ioan Leonida Bodiu, unul din cei trei martiri. Este greu de crezut că cineva va mai fi tras la răspundere pentru crima comisă.
Unul dintre asasini trăieşte
Ultimul supravieţuitor al comandoului care i-a executat pe cei trei este trecut de 90 de ani şi locuieşte într-un apartament dintr-un cartier al Clujului singur şi uitat de lume. Liviu Pangraţiu este veteran de război, are o pensie de 1.600 lei, plus 200 de lei pentru că a luptat pe frontul de vest în al doilea război mondial. Este membru al Uniunii Veteranilor de Război din Cluj. În timpul războiului a urmat o şcoală militară în Germania, apoi după întoarcerea armelor a fost trimis pe frontul de vest. În anul 1947, după abdicarea regelui, Pangraţiu a fost încadrat în Securitate, cu gradul de sublocotenent. În 1952 a fost trecut în rezervă, deoarece, spune el, fost membru al Partidului Social Democrat. A fost director la Ape Bistriţa, de unde s-a pensionat în 1980.
În momentul execuţiei celor trei luptători anticomunişti, Liviu Pangraţiu avea gradul de sublocotenent, la raionul de Securitate Bistriţa.
Cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi preşedintele instituţiei Marius Oprea, afirmă că Liviu Pangraţiu ar fi fost comandantul grupei de Securitate care i-a executat pe cei trei. În câteva declaraţii date presei acesta recunoaşte că a fost de faţă la executarea celor trei, dar neagă ferm că el ar fi tras cu arma în cei trei luptători.
Condamnaţi, deşi erau morţi
La câteva luni de la asasinarea celor trei de către organele de Securitate, pe Dealul Crucii din Nepos, la 4 noiembrie 1949, prin Sentinţa nr.1585, Leonida Bodiu, Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru sunt condamnaţi în contumacie de Tribunalul Militar Cluj. Astfel, Leonida Bodiu este condamnat la 25 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii, pentru „crima de uneltire contra ordinei sociale", iar Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru la 20 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii, pentru aceeaşi culpă. Sentinţa a fost dată în unanimitate de voturi şi fără acordarea de circumstanţe atenuante. Nu a fost îndeajuns faptul că au fost asasinaţi fără nicio judecată, ei au mai fost şi condamnaţi la ani grei de muncă silnică. Probabil s-a dorit ca prin condamnarea dată la Tribunalul Militar Cluj, să fie justificată crima comisă pe Dealul Crucii de lângă Nepos. Oricum, o crimă rămâne o crimă, indiferent ce se va spune sau se va întâmpla.
Piedici şi contre
Logic, următoarea etapă a acţiunii demarată de IICCR ar trebui să fie reabilitarea postumă a celor trei eroi, prin atacarea sentinţei de condamnare la muncă silnică de către Tribunalul Militar Cluj şi anularea acestor condamnări.
Încă de la începutul demersurilor IICCR, acţiunii de deshumare i s-au pus piedici şi contre. În mod normal acţiunea trebuia să fie girată de o instanţă a Parchetelor Militare, dar folosindu-se de tot felul de tertipuri, aceştia au încercat să paseze răspunderea pe umerii altora. Astfel, cazul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde, pe bună dreptate, s-a constatat că făptuitorii execuţiei celor trei luptători anticomunişti aveau, la data respectivă, statutul de militari.
Inclusiv acţiunea de deshumare s-a desfăşurat cu greutate. Cu greu s-a găsit un procuror şi organe de cercetare judiciară care să asiste la această operaţiune. Dar lucrurile s-au derulat şi în continuare în acelaşi mod, de încercare de blocare a acţiunii.
Osemintele celor trei martiri au fost puse în saci, dar nu se ştia la un moment dat cine are competenţă pentru continuarea cercetărilor. Constatând situaţia absolut neverosimilă în care s-a ajuns, rămăşiţele pământeşti au fost luate în cele din urmă în custodie de Laboratorul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud şi păstrate la Morga Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Inginerul Leonida Bodiu, nepotul unui dintre martiri, cel care s-a ocupat şi care a iniţiat operaţiunea de deshumare, a stat ca pe jar până în ultima clipă, pentru că nu mai sosea autorizaţia de expertiză medico-legală, în urma căreia trebuiau eliberate certificatele de deces. Din spusele directorului IICCR, Marius Oprea, se pare că în anul 1952 ar fi fost eliberate certificate de deces pentru cei trei martiri, de către medicii de la Penitenciarul Aiud.
„Conflict de interese"
Forţând oarecum aplicarea legii, şeful Laboratorului de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud, cu o zi înainte de ceremonia de reînhumare a efectuat expertiza rămăşiţelor pământeşti a celor trei eroi. Astfel, în data de 24 iunie, Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru, în prezenţa preoţilor, a oficialităţilor locale şi a rudelor, au fost depuşi în locul de odihnă veşnică, în Cimitirul Ortodox din Bistriţa.
Iniţial dosarul cauzei a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care l-a retrimis la Parchetul Militar Teritorial Bucureşti. Colonelul magistrat, Mihai Diţu Daniel, şeful acestei instituţii, a declarat că în dosar s-a constatat un conflict de interese şi l-a trimis la Parchetul General. „În acest caz e vorba şi de nişte civili, iar noi nu avem voie să cercetăm civili şi am trimis dosarul mai departe să se rezolve acest conflict de interese", a explicat procurorul Mihai Diţu Daniel. Procurorul Simona Frolu de la Parchetul General, instituţie care a preluat dosarul, a declarat că a fost rezolvat conflictul de interese şi că dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Din nou! Conducerea Parchetului, pe bună dreptate, l-a trimis înapoi la Parchetul General, sub motivaţia că făptuitorii omorurilor, la data comiterii lor, în 1949, aveau calitatea de militari activi şi ei nu pot întreprinde niciun act în dosar. Năucitor şi neverosimil.
Deocamdată, cu toate eforturile depuse, nu ştim care va fi traseul dosarului în continuare, cine va avea competenţa în soluţionarea lui.
O adevărată aventură a trăit Leonida Bodiu şi în demersurile pe care le-a făcut pentru stabilirea locului de veci. Atât el, dar şi Marius Oprea, preşedintele IICCR, au trimis adrese preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu-Mihai Rusu, prin care au solicitat ca „datorită meritelor deosebite, curajului şi rolului pe care Ioan Leonida Bodiu, Ioan Şt. Burdeţ şi Toader Dumitru l-au avut în lupta împotriva instaurării regimului comunist, considerăm că rămăşiţele lor pământeşti se cuvine a fi reînhumate în Cimitirul Eroilor din Bistriţa şi, de asemenea, să beneficieze de un monument în Cimitirul Eroilor care să le cinstească memoria şi să rămână mărturie pentru toţi cei care vor veni". Nu numai că nu a venit niciun răspuns, dar nu s-a făcut nimic în sensul celor solicitate, reînhumarea în Cimitirul Eroilor şi edificarea unui monument.
Interpretare tembelă a legii
Toată lumea s-a prelevat de existenţa unei legi tembele sau prost înţeleasă şi prost interpretată. Concluzia a fost că cei trei eroi-martiri, nu pot fi reînhumaţi în Cimitirul Eroilor, deoarece au acest privilegiu numai militarii care mor pe timp de pace, pe teatrele de operaţiuni din străinătate, la care participă Armata Română.
Această interpretare tembelă şi rigidă a legii rezultă fără nici un echivoc dintr-o adresă de răspuns semnată de către un director din cadrul Primăriei municipiului Bistriţa, Cristian Scarlat. „În cimitirele eroilor nu pot fi îngropate decât persoanele care au murit în timp de pace şi care au îndeplinit un serviciu comandat în domeniile apărării naţionale sau ordinii publice şi siguranţei naţionale".
Dacă nici cei trei luptători anticomunişti, asasinaţi de către Securitate pe Dealul Crucii de lângă Nepos, nu sunt consideraţi eroi în sensul legii invocate, atunci chiar nu mai înţelegem sensul cuvântului erou.
Zaharia Cotoc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Primaria arunca undita dupa investitori publicat în data de 22-05-2011
- Muzeul Farmaciei, scos la vanzare publicat în data de 23-05-2011
- Primaria isi incalca legile publicat în data de 22-05-2011
- Primaria a pierdut primul pas în fata Impact publicat în data de 29-05-2011
- O controversata familie oradeana deschide spital privat la Cluj publicat în data de 29-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 1468 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii