Starea justitiei în România
Raportul de stare sau de evaluare asupra justitiei din România si Bulgaria este unul echilibrat. Fara sa fie la adapost de orice critica, cum bine s-a relevat în editorialul publicat în numarul trecut al Gazetei, abordarea temelor tratate, îndeosebi a deficientelor majore în înfaptuirea actului de justitie s-a facut fara parti-pris-uri. Într-un interval foarte scurt, adica pâna la sfârsitul anului, este necesar sa se ia masuri urgente dar nu pompieristice pentru a îndrepta lucrurile. Majoritatea neîmplinirilor consemnate în raport sunt reale si apte de a fi îndreptate, cel putin partial. Ceea ce deranjeaza foarte mult este caracterul aproape generalizat al coruptiei în România.
Clasa politica, în general, a reactionat corespunzator si mi-a placut sintagma premierului Tariceanu ca trebuie sa manifestam „toleranta zero fata de coruptie”. Desigur, întotdeauna exista o diferenta între deziderate si înfaptuirea lor. Si sub presiunea organismelor europene, sper ca nu se va înregistra o involutie în procesul combaterii coruptiei. În ceea ce priveste neîncrederea generala a populatiei în justitie, dupa cum au constatat toate sondajele de opinie, paradoxul este ca majoritatea magistratilor, în ciuda faptului ca administrarea justitiei este grav afectata de carente institutionale si legislative, îsi desfasoara cu abnegatie munca. În examinarea raportului însa nu trebuie adoptat un ton apocaliptic. Coruptie exista peste tot dar nu la nivelul Bulgariei si României. M-as gândi numai la „sora noastra mai mare”, Franta. Presedintele curtii constitutionale din timpul regimului Mitteron, împreuna cu amanta lui, a fost condamnat la închisoare pentru trafic de influente si evaziune fiscala. Chiraque este acum cercetat penal pentru fapte similare, iar una alt presedinte, Valery Giscar d’ Estaign a fost condamnat moral de întreaga natiune când s-a aflat ca a primit cadou diamante de la împaratul-fantosa Bokassa, din Africa Centrala. Ce sa mai vorbim de Italia, în care Berlusconi, prietenul domnului Nastase, a reusit sa convinga Parlamentul italian sa adopte o lege prin care se suspenda procedurile penale pe toata perioada cât este prim-ministru. Primul ministru al statului Israel are, de asemenea, o situatie precara, fiind cercetat pentru coruptie. Apoi, la noi, pâna acum, nu au fost asasinati procurorii sau politistii.
Sunt de acord cu domnul Cristoiu ca trebuie sa amelioram justitia, în primul rând pentru noi. În realizarea acestui comandament, concursul organismelor europene ramâne si în continuare indispensabil.
Justitia iese deficitara si pentru ca nu are suficient personal calificat. Pensionarea intempestiva a magistratilor mai în vârsta, cu o experienta certa sau presiunile facute de minsterul Justitiei în aceasta directie au avut consecinte negative. Judecatorii sau procurorii tineri nu sunt mai putin la adapost de tentatiile incorectitudinii decât cei maturi. Penuria de magistrati este determinata si de faptul ca, în afara de facultatile de stat de drept de la Bucuresti si Cluj, absolventii de la facultatile private sunt profesional în majoritate slab sau foarte slab pregatiti. Spun cu jena acest lucru, deoarece am prieteni eminenti juristi, cadre didactice acolo, dar acesta este adevarul. Justitia nu a stiut nici sa îsi pastreze oamnei talentati. Ma gândesc, de exemplu, la procurorul Eugen Iordachescu, care nu a fost retinut la Curtea de Apel. Acum este un stralucit avocat, dar sunt convins ca i-ar fi placut mult mai mult sa activeze în ipostaza de procuror. Din pacate, aceasta nu este o situatie singulara. Din aceasta perspectiva, posibilitatea înlocuirii domnului Daniel Morar de la Parchetul DNA, om corect si bun meserias si, clujean de al nostru, este una negativa. Între Morar si antecesorul lui, Amariei, distanta este considerabila si în favoarea primului. Daca actualul procuror va fi înlocuit cu un altul, nu cred ca ministrul Catalin Predoiu va fi citat elogios în viitorul raport. În articolul în care m-am referit mai sus s-a facut sublinierea ca legislatia fundamentala, îndeosebi codurile, este depasita. Codul penal si codurile de procedura penala si civila sunt deficitare, desi au suferit multiple modificari care nu întotdeauna le-au îmbunatatit, cum s-a întâmplat si pe timpul mandatului doamnei Macovei. Am îndoieli cu privire la aprecierea facuta la adresa codului civil român de la 1864 care s-a inspirat din codul civil francez si care poate fi aplicat în continuare cu succes. Codul civil Napoleon nu este considerat de francezi desuet. Proiectele noului cod civil român, publicat în Curierul Judiciar si pe site-ul parlamentului sunt în unele privinte mai deficitare decât reglementarile batrânului nostru cod civil.
O pacoste o reprezinta puzderia de modificari legislative, care împiedica cunoasterea si aplicarea ei. Din aceasta cauza se creeaza premisele unor interpretari extravagante, care duc la o practica judiciara neuniforma. Modoficarile cadrului normativ sunt determinate nu numai din motive subiective ci si pentru ca legislatia interna trebuie sa se adapteze continuu la cea comunitara. Nimic nu este simplu în lume.
Recent s-a publicat o informatie din care rezulta ca s-ar putea decide convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului pentru a se pronunta asupra cererii Parchetului privitoare la ministrii „penali”. Am relatat deci si o veste buna.
Adrian Man
30.07.2008
P.S: Când am scris despre fostul minstru Todor Chiuariu am relevat putinatatea operei stiintifice a domnului asistent universitar. Îmi cer partial scuze, deoarece între timp i-am gasit doua articole de specialitate...
Clasa politica, în general, a reactionat corespunzator si mi-a placut sintagma premierului Tariceanu ca trebuie sa manifestam „toleranta zero fata de coruptie”. Desigur, întotdeauna exista o diferenta între deziderate si înfaptuirea lor. Si sub presiunea organismelor europene, sper ca nu se va înregistra o involutie în procesul combaterii coruptiei. În ceea ce priveste neîncrederea generala a populatiei în justitie, dupa cum au constatat toate sondajele de opinie, paradoxul este ca majoritatea magistratilor, în ciuda faptului ca administrarea justitiei este grav afectata de carente institutionale si legislative, îsi desfasoara cu abnegatie munca. În examinarea raportului însa nu trebuie adoptat un ton apocaliptic. Coruptie exista peste tot dar nu la nivelul Bulgariei si României. M-as gândi numai la „sora noastra mai mare”, Franta. Presedintele curtii constitutionale din timpul regimului Mitteron, împreuna cu amanta lui, a fost condamnat la închisoare pentru trafic de influente si evaziune fiscala. Chiraque este acum cercetat penal pentru fapte similare, iar una alt presedinte, Valery Giscar d’ Estaign a fost condamnat moral de întreaga natiune când s-a aflat ca a primit cadou diamante de la împaratul-fantosa Bokassa, din Africa Centrala. Ce sa mai vorbim de Italia, în care Berlusconi, prietenul domnului Nastase, a reusit sa convinga Parlamentul italian sa adopte o lege prin care se suspenda procedurile penale pe toata perioada cât este prim-ministru. Primul ministru al statului Israel are, de asemenea, o situatie precara, fiind cercetat pentru coruptie. Apoi, la noi, pâna acum, nu au fost asasinati procurorii sau politistii.
Sunt de acord cu domnul Cristoiu ca trebuie sa amelioram justitia, în primul rând pentru noi. În realizarea acestui comandament, concursul organismelor europene ramâne si în continuare indispensabil.
Justitia iese deficitara si pentru ca nu are suficient personal calificat. Pensionarea intempestiva a magistratilor mai în vârsta, cu o experienta certa sau presiunile facute de minsterul Justitiei în aceasta directie au avut consecinte negative. Judecatorii sau procurorii tineri nu sunt mai putin la adapost de tentatiile incorectitudinii decât cei maturi. Penuria de magistrati este determinata si de faptul ca, în afara de facultatile de stat de drept de la Bucuresti si Cluj, absolventii de la facultatile private sunt profesional în majoritate slab sau foarte slab pregatiti. Spun cu jena acest lucru, deoarece am prieteni eminenti juristi, cadre didactice acolo, dar acesta este adevarul. Justitia nu a stiut nici sa îsi pastreze oamnei talentati. Ma gândesc, de exemplu, la procurorul Eugen Iordachescu, care nu a fost retinut la Curtea de Apel. Acum este un stralucit avocat, dar sunt convins ca i-ar fi placut mult mai mult sa activeze în ipostaza de procuror. Din pacate, aceasta nu este o situatie singulara. Din aceasta perspectiva, posibilitatea înlocuirii domnului Daniel Morar de la Parchetul DNA, om corect si bun meserias si, clujean de al nostru, este una negativa. Între Morar si antecesorul lui, Amariei, distanta este considerabila si în favoarea primului. Daca actualul procuror va fi înlocuit cu un altul, nu cred ca ministrul Catalin Predoiu va fi citat elogios în viitorul raport. În articolul în care m-am referit mai sus s-a facut sublinierea ca legislatia fundamentala, îndeosebi codurile, este depasita. Codul penal si codurile de procedura penala si civila sunt deficitare, desi au suferit multiple modificari care nu întotdeauna le-au îmbunatatit, cum s-a întâmplat si pe timpul mandatului doamnei Macovei. Am îndoieli cu privire la aprecierea facuta la adresa codului civil român de la 1864 care s-a inspirat din codul civil francez si care poate fi aplicat în continuare cu succes. Codul civil Napoleon nu este considerat de francezi desuet. Proiectele noului cod civil român, publicat în Curierul Judiciar si pe site-ul parlamentului sunt în unele privinte mai deficitare decât reglementarile batrânului nostru cod civil.
O pacoste o reprezinta puzderia de modificari legislative, care împiedica cunoasterea si aplicarea ei. Din aceasta cauza se creeaza premisele unor interpretari extravagante, care duc la o practica judiciara neuniforma. Modoficarile cadrului normativ sunt determinate nu numai din motive subiective ci si pentru ca legislatia interna trebuie sa se adapteze continuu la cea comunitara. Nimic nu este simplu în lume.
Recent s-a publicat o informatie din care rezulta ca s-ar putea decide convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului pentru a se pronunta asupra cererii Parchetului privitoare la ministrii „penali”. Am relatat deci si o veste buna.
Adrian Man
30.07.2008
P.S: Când am scris despre fostul minstru Todor Chiuariu am relevat putinatatea operei stiintifice a domnului asistent universitar. Îmi cer partial scuze, deoarece între timp i-am gasit doua articole de specialitate...
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 721 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii