Cristian Haiduc: „IMM reprezinta coloana vertebrala a economiei unei tari”
„Consider că impozitul minim este oportun, în condiţiile în care a reuşit să responsabilizeze într-o mai mare măsură firmele, să facă ordine în mediul de afaceri, făcând o separaţie clară între SRL şi PFA” „Principalele obiective pe care le urmărim îndeaproape în contextul economic actual sunt: ţinerea sub control a falimentelor, păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, promovarea produselor româneşti pe pieţele externe şi impulsionarea comerţului”. „Consider că băncile au oferit până acum un sprijin limitat, neasumându-şi riscul de creditare în condiţiile de criză”, a declarat într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, Cristian Haiduc, clujeanul din fruntea Agenţiei pentru Proiecte din cadrul Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Rep: Cum vedeţi dezvoltarea IMM din România şi cum ar trebui acestea sprijinite de actuala guvernare?
C.H.: Principalele obiective pe care le urmărim îndeaproape în contextul economic actual sunt: ţinerea sub control a falimentelor, păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, promovarea produselor româneşti pe pieţele externe şi impulsionarea comerţului.
Rep: Credeţi că impozitul forfetar opreşte, într-un fel sau altul, dezvoltarea micilor întreprinzători din România?
C.H.: Este vorba despre impozitul minim, rolul acestuia este acela de a face reglementări în domeniul fiscal. Mulţi folosesc statutul de firmă doar pentru a-şi deduce cheltuielile, de asemenea nu cred că este normal să avem firme care au ca obiectiv asigurarea unui salariu peste medie pentru patron şi apoi să stagneze. S-a spus că acest impozit influenţează negativ şi că nu ajută firmele aflate la început de drum, dar, cu toate acestea, se cunoaşte faptul că start-up-urile sunt scutite de impozit în primul an de activitate, de asemenea există posibilitatea transformării firmelor SRL în PFA sau suspendarea activităţii, astfel facându-se o separaţie clară între SRL şi PFA.
Rep: Câţi bani au atras IMM din Cluj şi din Transilvania din fondurile europene? Credeţi că aceste fonduri sunt reprezentative faţă de sumele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană?
C.H.: Clujul are o mare pondere de fonduri europene atrase datorită importanţei pe care o alocă IMM pentru implicarea în aceste programe. Se ştie că mediul de afaceri din Transilvania este bine dezvoltat, operatorii economici fiind foarte receptivi la orice modalitate de dezvoltare a afacerilor pe care le administrează.
Rep.: Cum vedeţi sprijinul acordat de bănci pentru IMM în timpul crizei financiare? Cum credeţi că ar trebui să decurgă colaborarea în această perioadă? Care ar fi măsurile pe care statul român ar trebui să le implementeze pentru ca băncile să aibă mai multă încredere când creditează IMM?
C.H.: Consider că băncile au oferit până acum un sprijin limitat, neasumându-şi riscul de creditare în condiţiile de criză. În ceea ce priveşte IMM, care au contractat deja credite, ar trebui ajutate printr-o reeşalonare a acestora. Chiar dacă există o ipotecă sau un gaj pe un activ, lichidarea nu este cea mai bună opţiune pentru nici una dintre părţi.
Rep: Are actuala guvernare posibilitatea să ofere un sprijin dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii? Dacă da, care ar fi acela?
C.H.: Eforturile noastre se orientează în sensul oferirii de sprijin prin fonduri structurale şi prin fonduri guvernamentale, care reprezintă principalele pârghii de ajutor din partea guvernului. Astfel, s-au luat unele măsuri necesare pentru accelerarea accesului la finanţare: simplificarea ghidurilor solicitantului, termene de evaluare reduse, astfel încât un proiect să obţină răspuns în maximum doua luni de la depunerea lui (întreprinzătorii având posibilitatea de a primi în avans sub formă de prefinanţare, o sumă pentru demararea proiectului); s-a reuşit o descentralizare şi o transparenţă totale a implementării programelor de susţinere a IMM din fondul bugetului de stat, prin intermediul celor 13 Oficii, s-a realizat suplimentarea bugetului alocat pentru programul care vizează tinerii, finanţare-start (5.000.000 lei, faţă de 1.350.000 lei pe anul 2008), precum şi suplimentarea alocaţiei financiare nerambursabile care a ajuns la 60.000 lei.
Rep.: Ce părere aveţi despre numărul mare de firme care şi-au suspendat sau întrerupt activitatea în acest an? Consideraţi că este firesc sau că impozitul forfetar a avut un cuvânt de spus?
C.H.: Aceste firme, care şi-au suspendat sau întrerupt activitatea, au fost inactive dinaintea impozitului minim, acesta nu a făcut decât o “curăţare” sau, mai bine spus, să actualizeze sistemul, rămânând pe listă doar societăţile care sunt apte din punct de vedere economic.
Rep: Care consideraţi că sunt atuurile şi dezavantajele programului „Prima Casă”? Credeţi că acest program este de ajuns pentru a revitaliza piaţa imobiliară din România sau este doar un pas mic pe care guvernul poate să îl facă în contextul crizei?
C.H.: Acest program a fost conceput ca un pas pentru redresarea situaţiei actuale, pentru a aduce avantaje, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Cel mai important atu pe care îl are acest program îl reprezintă faptul că oferă avantaje mai multor părţi: tineri la început de drum, bănci, dezvoltatori imobiliari şi, indirect, favorizează economia. Un alt atu este acela că, prin acest program, beneficiarii au unele avantaje care nu au mai existat până acum pe piaţa creditelor ipotecare din România, aici putem enumera şi cota de TVA redusă de 5% pentru toate tranzacţiile derulate prin cadrul programului, care micşorează semnificativ costurile. Dezavantaje nu s-au identificat, programul urmează să se implementeze în cel mai scurt timp şi se aşteaptă un feed-back pozitiv din partea beneficiarilor.
Rep: Din cele 16.000 de locuinţe construite în primul an prin intermediul programului Prima Casă, câte locuinţe vor fi la Cluj? Dar din cele 50.000 în patru ani?
C.H.: Programul va fi aplicat pe parcursul a 4 ani şi va pune în mişcare noi proiecte rezidenţiale. Numărul de locuinţe ce vor urma să fie construite în Cluj, dar şi în celelalte oraşe, va fi în funcţie de oportunităţile pe care le sesizează dezvoltatorii de pe piaţa imobiliară, dar şi de contextul economic ce va urma în anii următori.
Rep.: Consideraţi că, în contextul în care în programul Prima Casa nu există trecută o limită de vârstă, i-ar putea dezavantaja pe tineri?
C.H.: Beneficiarii programului Prima Casă sunt persoanele care nu au o casă în proprietate şi nu au un credit ipotecar în derulare, de aici se poate deduce că principalii vizaţi sunt tinerii. Aceştia au un avantaj, deoarece majoritatea tinerilor îndeplinesc aceste condiţii. Se încearcă, de asemenea, fără a crea categorii privilegiate, şi sprijinirea acelor persoane care doresc să achiziţioneze pentru prima oară o locuinţă şi nu au reuşit până în acest moment.
Rep: Care sunt părţile care vor primi cel mai mare ajutor în urma programului Prima Casă: băncile sau dezvoltatorii imobiliari?
C.H.:Prin lansarea acestui program, se reuşeşte obţinerea de avantaje pentru mai multe părţi, scopul programului fiind atât unul social, cât şi economic. Din punct de vedere economic, băncile vor putea să îşi reia creditarea, riscul de neplată al creditorilor fiind preluat de către stat, de asemenea se va debloca şi relansa sectorul imobiliar, în condiţiile în care, în România, există cerere de locuinţe.
Rep: Ministrul pentru IMM, Constantin Niţă, a afirmat că impozitul forfetar poate fi eliminat în toamnă. Când credeţi dumneavoastră că ar fi cel mai bine ca acesta să fie eliminat? Consideraţi ca fiind oportun acest impozit?
C.H.: Consider că impozitul minim este oportun în condiţiile în care a reuşit să responsabilizeze într-o mai mare măsură firmele, să facă ordine în mediul de afaceri, făcând o separaţie clară între SRL şi PFA.
Tiberiu Hrihorciuc
Reporter: Care este rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea unei ţări şi în ce măsură este rolul acestora diferit în perioada crizei economice?
Cristian Haiduc: IMM reprezintă coloana vertebrală a economiei unei ţări, acestea generează 70% din PIB-ul României, oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate, realizează produse şi servicii indispensabile populaţiei în prezent, la costuri mult mai reduse decât firmele mari, generează inovaţii tehnice aplicabile în economie şi dovedesc adaptabilitate şi flexibilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei. Performanţele IMM condiţionează starea şi performanţele economiei fiecărei ţări şi standardul populaţiei din cadrul său. La fel ca în orice sector din economie, criza economică este resimţită şi la acest nivel. Guvernul face eforturi susţinute pentru a sprijini acest sector atât de important pentru economie, deoarece IMM dinamice vor fortifica România în faţa incertitudinii cauzate de criza economică actuală.
Cristian Haiduc: IMM reprezintă coloana vertebrală a economiei unei ţări, acestea generează 70% din PIB-ul României, oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate, realizează produse şi servicii indispensabile populaţiei în prezent, la costuri mult mai reduse decât firmele mari, generează inovaţii tehnice aplicabile în economie şi dovedesc adaptabilitate şi flexibilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei. Performanţele IMM condiţionează starea şi performanţele economiei fiecărei ţări şi standardul populaţiei din cadrul său. La fel ca în orice sector din economie, criza economică este resimţită şi la acest nivel. Guvernul face eforturi susţinute pentru a sprijini acest sector atât de important pentru economie, deoarece IMM dinamice vor fortifica România în faţa incertitudinii cauzate de criza economică actuală.
Rep: Cum vedeţi dezvoltarea IMM din România şi cum ar trebui acestea sprijinite de actuala guvernare?
C.H.: Principalele obiective pe care le urmărim îndeaproape în contextul economic actual sunt: ţinerea sub control a falimentelor, păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, promovarea produselor româneşti pe pieţele externe şi impulsionarea comerţului.
Rep: Credeţi că impozitul forfetar opreşte, într-un fel sau altul, dezvoltarea micilor întreprinzători din România?
C.H.: Este vorba despre impozitul minim, rolul acestuia este acela de a face reglementări în domeniul fiscal. Mulţi folosesc statutul de firmă doar pentru a-şi deduce cheltuielile, de asemenea nu cred că este normal să avem firme care au ca obiectiv asigurarea unui salariu peste medie pentru patron şi apoi să stagneze. S-a spus că acest impozit influenţează negativ şi că nu ajută firmele aflate la început de drum, dar, cu toate acestea, se cunoaşte faptul că start-up-urile sunt scutite de impozit în primul an de activitate, de asemenea există posibilitatea transformării firmelor SRL în PFA sau suspendarea activităţii, astfel facându-se o separaţie clară între SRL şi PFA.
Rep: Câţi bani au atras IMM din Cluj şi din Transilvania din fondurile europene? Credeţi că aceste fonduri sunt reprezentative faţă de sumele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană?
C.H.: Clujul are o mare pondere de fonduri europene atrase datorită importanţei pe care o alocă IMM pentru implicarea în aceste programe. Se ştie că mediul de afaceri din Transilvania este bine dezvoltat, operatorii economici fiind foarte receptivi la orice modalitate de dezvoltare a afacerilor pe care le administrează.
Rep.: Cum vedeţi sprijinul acordat de bănci pentru IMM în timpul crizei financiare? Cum credeţi că ar trebui să decurgă colaborarea în această perioadă? Care ar fi măsurile pe care statul român ar trebui să le implementeze pentru ca băncile să aibă mai multă încredere când creditează IMM?
C.H.: Consider că băncile au oferit până acum un sprijin limitat, neasumându-şi riscul de creditare în condiţiile de criză. În ceea ce priveşte IMM, care au contractat deja credite, ar trebui ajutate printr-o reeşalonare a acestora. Chiar dacă există o ipotecă sau un gaj pe un activ, lichidarea nu este cea mai bună opţiune pentru nici una dintre părţi.
Rep: Are actuala guvernare posibilitatea să ofere un sprijin dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii? Dacă da, care ar fi acela?
C.H.: Eforturile noastre se orientează în sensul oferirii de sprijin prin fonduri structurale şi prin fonduri guvernamentale, care reprezintă principalele pârghii de ajutor din partea guvernului. Astfel, s-au luat unele măsuri necesare pentru accelerarea accesului la finanţare: simplificarea ghidurilor solicitantului, termene de evaluare reduse, astfel încât un proiect să obţină răspuns în maximum doua luni de la depunerea lui (întreprinzătorii având posibilitatea de a primi în avans sub formă de prefinanţare, o sumă pentru demararea proiectului); s-a reuşit o descentralizare şi o transparenţă totale a implementării programelor de susţinere a IMM din fondul bugetului de stat, prin intermediul celor 13 Oficii, s-a realizat suplimentarea bugetului alocat pentru programul care vizează tinerii, finanţare-start (5.000.000 lei, faţă de 1.350.000 lei pe anul 2008), precum şi suplimentarea alocaţiei financiare nerambursabile care a ajuns la 60.000 lei.
Rep.: Ce părere aveţi despre numărul mare de firme care şi-au suspendat sau întrerupt activitatea în acest an? Consideraţi că este firesc sau că impozitul forfetar a avut un cuvânt de spus?
C.H.: Aceste firme, care şi-au suspendat sau întrerupt activitatea, au fost inactive dinaintea impozitului minim, acesta nu a făcut decât o “curăţare” sau, mai bine spus, să actualizeze sistemul, rămânând pe listă doar societăţile care sunt apte din punct de vedere economic.
Rep: Care consideraţi că sunt atuurile şi dezavantajele programului „Prima Casă”? Credeţi că acest program este de ajuns pentru a revitaliza piaţa imobiliară din România sau este doar un pas mic pe care guvernul poate să îl facă în contextul crizei?
C.H.: Acest program a fost conceput ca un pas pentru redresarea situaţiei actuale, pentru a aduce avantaje, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Cel mai important atu pe care îl are acest program îl reprezintă faptul că oferă avantaje mai multor părţi: tineri la început de drum, bănci, dezvoltatori imobiliari şi, indirect, favorizează economia. Un alt atu este acela că, prin acest program, beneficiarii au unele avantaje care nu au mai existat până acum pe piaţa creditelor ipotecare din România, aici putem enumera şi cota de TVA redusă de 5% pentru toate tranzacţiile derulate prin cadrul programului, care micşorează semnificativ costurile. Dezavantaje nu s-au identificat, programul urmează să se implementeze în cel mai scurt timp şi se aşteaptă un feed-back pozitiv din partea beneficiarilor.
Rep: Din cele 16.000 de locuinţe construite în primul an prin intermediul programului Prima Casă, câte locuinţe vor fi la Cluj? Dar din cele 50.000 în patru ani?
C.H.: Programul va fi aplicat pe parcursul a 4 ani şi va pune în mişcare noi proiecte rezidenţiale. Numărul de locuinţe ce vor urma să fie construite în Cluj, dar şi în celelalte oraşe, va fi în funcţie de oportunităţile pe care le sesizează dezvoltatorii de pe piaţa imobiliară, dar şi de contextul economic ce va urma în anii următori.
Rep.: Consideraţi că, în contextul în care în programul Prima Casa nu există trecută o limită de vârstă, i-ar putea dezavantaja pe tineri?
C.H.: Beneficiarii programului Prima Casă sunt persoanele care nu au o casă în proprietate şi nu au un credit ipotecar în derulare, de aici se poate deduce că principalii vizaţi sunt tinerii. Aceştia au un avantaj, deoarece majoritatea tinerilor îndeplinesc aceste condiţii. Se încearcă, de asemenea, fără a crea categorii privilegiate, şi sprijinirea acelor persoane care doresc să achiziţioneze pentru prima oară o locuinţă şi nu au reuşit până în acest moment.
Rep: Care sunt părţile care vor primi cel mai mare ajutor în urma programului Prima Casă: băncile sau dezvoltatorii imobiliari?
C.H.:Prin lansarea acestui program, se reuşeşte obţinerea de avantaje pentru mai multe părţi, scopul programului fiind atât unul social, cât şi economic. Din punct de vedere economic, băncile vor putea să îşi reia creditarea, riscul de neplată al creditorilor fiind preluat de către stat, de asemenea se va debloca şi relansa sectorul imobiliar, în condiţiile în care, în România, există cerere de locuinţe.
Rep: Ministrul pentru IMM, Constantin Niţă, a afirmat că impozitul forfetar poate fi eliminat în toamnă. Când credeţi dumneavoastră că ar fi cel mai bine ca acesta să fie eliminat? Consideraţi ca fiind oportun acest impozit?
C.H.: Consider că impozitul minim este oportun în condiţiile în care a reuşit să responsabilizeze într-o mai mare măsură firmele, să facă ordine în mediul de afaceri, făcând o separaţie clară între SRL şi PFA.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 1261 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii