Romania, exclusa de la CEDO
România este statul din Uniunea Europeană cu cele mai multe plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Reprezentanţii CEDO sunt nemulţumiţi de numărul mare de procese pe care România le-a pierdut şi în special de faptul că ţara noastră nu îşi plăteşte datoriile la timp. România are nevoie de o schimbare în sistemul legislativ în ceea ce priveşte retrocedările terenurilor confiscate abuziv în timpul regimului comunist şi de o competenţă mai mare din partea judecătorilor care deliberează în astfel de procese
România are nevoie de un sistem îmbunătăţit de legi
Expertul în jurisprudenţă clujean consideră că România ar trebui să îşi schimbe legislaţia pentru a urgenta retrocedările terenurilor care au fost confiscate pe vreme comunismului. „Guvernul şi Parlamentul ar trebui să facă ceva pentru a îmbunătăţi situaţia restituirilor. Ar trebui schimbat sistemul de legi pentru ca retrocedarea terenurilor confiscate înainte de Revoluţie să se facă la un nivel mai eficient”, a mărturisit lectorul. Chiriţă ne-a explicat însă că nu numai statul român deţine problema retrocedărilor în mână, ci un cuvânt important îl au de spus şi judecătorii români care nu îşi fac bine treaba în procesele de retrocedare, iar cetăţenii se simt nevoiţi să apeleze la CEDO. „Un paliativ universal la probleme României la Curtea Europeană nu există, însă şi judecătorii ar trebui să îşi schimbe atitudinea în ceea ce priveşte judecarea proceselor privind de retrocedare. Un lucru fundamental pe care nu îl fac judecătorii. Drepturile fundamentale nu mai sunt un moft în România şi ar trebui ca acestea să fie respectate cu stricteţe”, a declarat lectorul. „Este foarte greu să obligi Guvernul şi Parlamentul să dea legi pentru a modifica situaţia actuală şi de a-i face pe judecători să respecte actuala legislaţie”, a continuat Chiriţă.
AVAS, singura competentă
Parlamentul dezbate în momentul de faţă un proiect de lege care include în motivarea avertismentelor CEDO ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) să preia de la Ministerul Finanţelor şi de la instituţiile publice implicate toate drepturile terenurilor care trebuie retrocedate. Astfel, AVAS va primi toate obligaţiile procesuale ale respectivelor instituţii în ceea ce priveşte notificările persoanelor fizice şi juridice care aveau în proprietate terenuri şi au fost preluate abuziv de către regimul comunist. Reprezentanţii AVAS devin în acest mod singurii competenţi pentru soluţionarea cererilor în ceea ce priveşte retrocedarea terenurilor către proprietarii lor de drept. Proiectul de lege a fost discutat în plenul Senatului, primind aviz favorabil din partea comisiilor de Administraţie Publică. În ceea ce priveşte termenul de soluţionare a cererilor, acesta a fost stabilit de către senatorii jurişti la 120 de zile pentru dosarele care sunt depuse cu documentaţie completă. În caz contrar, depăşirea acestui termen a fost declarată contravenţie şi va fi sancţionată.
Tiberiu Hrihorciuc
România are în momentul de faţă datorii ce însumează 20 de milioane de euro în procesele pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Potrivit unui document semnat de către premierul Emil Boc pentru modificarea Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada comunismului, CEDO s-ar fi săturat de deciziile României privind restituirea de imobile preluate de către stat în timpul comunismului. Chiar dacă România a fost sancţionată până în prezent cu sume imense, oficialităţile guvernamentale nu au efectuat, până în momentul de faţă, schimbări în legislaţie pentru a eficientiza sistemul retrocedărilor. Dintre datoriile pe care statul român le are de plătit în urma proceselor la CEDO cele mai multe sunt legate de nerespectarea dreptului la proprietate, iar mai mult de jumătate dintre aceste plângeri au fost tematice. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de plângeri la CEDO, iar în toată Europa ţara noastră se află pe poziţia a treia după Turcia şi Rusia. În anul 2008 ţara noastră şi-a dublat numărul de sancţiuni pe care le are de plătit în urma deciziilor CEDO, ajungând la o valoare ce totalizează aproximativ 12 milioane de euro. În anul 2007 Guvernul avea de plătit sume de peste 7,7 milioane de euro. Mai mult, ţara noastră se află şi în topul datornicilor deoarece doar cinci procente din despăgubiri au fost făcute în termen de trei luni de zile de la deciziile CEDO. România a avut „ghinionul” să piardă însă majoritatea proceselor la care a făcut recurs, 97% dintre aceste procese fiind respinse.
„Respectarea drepturilor nu e un moft”
Lectorul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specialist în jurisprudență CEDO, Radu Chiriţă, consideră că cea mai mare problemă pe care România o întâmpină la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu este suma pe care o are de plătit, ci legislaţia învechită. „Autorităţile române trebuie să înveţe că respectarea drepturilor nu mai reprezintă un moft ca în anii ’90. Acum trebuie modificată legislaţia pentru a facilita retrocedările terenurilor preluate abuziv în timpul comunismului”, spune Chiriţă.
Expertul în jurisprudenţă CEDO a explicat că o altă greşeală pe care România o face este că repetă hotărârile. „Problema României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului este numărul de hotărâri care se reiau. Acest fapt denotă o lipsă de respect faţă de cetăţenii români”, susţine lectorul. Acesta a anunţat că şansa României de a ieşi din cadrul CEDO este minimă, pentru că primele care ar fi trebuit să iasă din această organizaţie ar fi fost Rusia şi Turcia, state ce întrec datoriile României în procesele la CEDO. „Nu avem mari şanse să fim excluşi din cadrul Curţii Europene pentru Drepturile Omului pentru că există precedentul Turciei şi al Rusiei care nu au fost excluse până în prezent deşi au probleme mai mari decât noi la instituţia în cauză”, a explicat Chiriţă.
„Respectarea drepturilor nu e un moft”
Lectorul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specialist în jurisprudență CEDO, Radu Chiriţă, consideră că cea mai mare problemă pe care România o întâmpină la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu este suma pe care o are de plătit, ci legislaţia învechită. „Autorităţile române trebuie să înveţe că respectarea drepturilor nu mai reprezintă un moft ca în anii ’90. Acum trebuie modificată legislaţia pentru a facilita retrocedările terenurilor preluate abuziv în timpul comunismului”, spune Chiriţă.
Expertul în jurisprudenţă CEDO a explicat că o altă greşeală pe care România o face este că repetă hotărârile. „Problema României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului este numărul de hotărâri care se reiau. Acest fapt denotă o lipsă de respect faţă de cetăţenii români”, susţine lectorul. Acesta a anunţat că şansa României de a ieşi din cadrul CEDO este minimă, pentru că primele care ar fi trebuit să iasă din această organizaţie ar fi fost Rusia şi Turcia, state ce întrec datoriile României în procesele la CEDO. „Nu avem mari şanse să fim excluşi din cadrul Curţii Europene pentru Drepturile Omului pentru că există precedentul Turciei şi al Rusiei care nu au fost excluse până în prezent deşi au probleme mai mari decât noi la instituţia în cauză”, a explicat Chiriţă.
România are nevoie de un sistem îmbunătăţit de legi
Expertul în jurisprudenţă clujean consideră că România ar trebui să îşi schimbe legislaţia pentru a urgenta retrocedările terenurilor care au fost confiscate pe vreme comunismului. „Guvernul şi Parlamentul ar trebui să facă ceva pentru a îmbunătăţi situaţia restituirilor. Ar trebui schimbat sistemul de legi pentru ca retrocedarea terenurilor confiscate înainte de Revoluţie să se facă la un nivel mai eficient”, a mărturisit lectorul. Chiriţă ne-a explicat însă că nu numai statul român deţine problema retrocedărilor în mână, ci un cuvânt important îl au de spus şi judecătorii români care nu îşi fac bine treaba în procesele de retrocedare, iar cetăţenii se simt nevoiţi să apeleze la CEDO. „Un paliativ universal la probleme României la Curtea Europeană nu există, însă şi judecătorii ar trebui să îşi schimbe atitudinea în ceea ce priveşte judecarea proceselor privind de retrocedare. Un lucru fundamental pe care nu îl fac judecătorii. Drepturile fundamentale nu mai sunt un moft în România şi ar trebui ca acestea să fie respectate cu stricteţe”, a declarat lectorul. „Este foarte greu să obligi Guvernul şi Parlamentul să dea legi pentru a modifica situaţia actuală şi de a-i face pe judecători să respecte actuala legislaţie”, a continuat Chiriţă.
AVAS, singura competentă
Parlamentul dezbate în momentul de faţă un proiect de lege care include în motivarea avertismentelor CEDO ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) să preia de la Ministerul Finanţelor şi de la instituţiile publice implicate toate drepturile terenurilor care trebuie retrocedate. Astfel, AVAS va primi toate obligaţiile procesuale ale respectivelor instituţii în ceea ce priveşte notificările persoanelor fizice şi juridice care aveau în proprietate terenuri şi au fost preluate abuziv de către regimul comunist. Reprezentanţii AVAS devin în acest mod singurii competenţi pentru soluţionarea cererilor în ceea ce priveşte retrocedarea terenurilor către proprietarii lor de drept. Proiectul de lege a fost discutat în plenul Senatului, primind aviz favorabil din partea comisiilor de Administraţie Publică. În ceea ce priveşte termenul de soluţionare a cererilor, acesta a fost stabilit de către senatorii jurişti la 120 de zile pentru dosarele care sunt depuse cu documentaţie completă. În caz contrar, depăşirea acestui termen a fost declarată contravenţie şi va fi sancţionată.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2482 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.