După ce PSD s-a împotrivit ca Guvernul să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pentru Codul Penal şi Civil, Cheorghe Flutur, vicepreşedinte PDL a anunţat că de la începutul lunii iunie, procedura se va pune în aplicare. PSD consideră că ar fi ideal ca noile Coduri să treacă prin Parlament în varianta clasică şi pentru a se permite o perioadă de dezbateri mai lungă în ceea ce priveşte Codurile. Potrivit lui Flutur, până la sfârşitul lunii mai, cele două Coduri vor mai suferii modificări dacă va fi necesar acest lucru. Daniel Buda, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor şi Victor Ponta, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul vor fi responsabili pentru stabilirea unui calendar de consultare, pentru ca cele două Coduri să poată primi ultimele observaţii. „Şi aici este un calendar. Deocamdată ne-am concentrat pe Codul Penal şi cel Civil. Codurile de procedură au şi ele un calendar. Sperăm ca undeva, până la sfârşitul lui iunie, să finalizăm şi aceste două Coduri”, a declarat Gheorghe Flutur.

De frica Comisiei Europene...

Unul dintre motivele pentru care s-a ales această procedură este de a adopta Codurile în regim de urgenţă, în condiţiile în care implicaţiile întârzierii aplicării lor ar putea duce la sancţiuni grave din partea Uniunii Europeme, deoarece justiţia românească este încă atent monitorizată de instituţiile europene. În această vară va fi publicat raportul Comisiei Europene care depinde mult de adoptarea Codurilor. Termenul pentru adoptarea Codurilor a fost data de 15 mai. Ion Iliescu, fostul preşedinte al României a declarat că „nu mai contează pentru că în Parlament s-a lucrat pe cele două Coduri. Comisiile şi-au încheiat misiunea, indiferent dacă intră în dezbatere publică sau se asumă”. În opinia lui Gheorghe Flutur, Codurile de procedură vor fi terminate la sfârşitul lunii iunie. În ceea ce priveşte asumarea răspunderii de către Guvern faţă de cele două Coduri, Victor Ponta a declarat „la un moment dat când vom constata că nu s-au făcut paşii suficienţi de rapizi şi există riscul să se încheie evaluarea experţilor europeni şi să nu se treacă în raportul Comisiei că avem două Coduri, atunci, Guvernul va merge pe calea asumării răspunderii”.

Emil Boc – „asumarea răspunderii convenită din februarie”

Premierul Emil Boc a declarat că „asumarea răspunderii Guvernului pe marginea codurilor juridice fusese convenită ca procedură încă din luna februarie”. „Conţinutul exact nu l-a primit nici ministrul Justiţiei, nici Guvernul în ansamblul lui de Parlament. După ce va primi textul amendat de la Parlament, ministrul Justiţiei va fi primul care îl va observa, deşi Ministerul Justiţiei a participat pe toată perioada dezbaterilor din Comisie la amendarea Codului Civil şi a Codului Penal- le va propune în cadrul Guvernului, după care noi vom lua decizia în Guvern”. Emil Boc a  anunţat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentuş trebuie să contribuie la îndeplinirea angajamentelor de reformă a justiţiei. De asemenea, Executivul şi Parlamentul trebuie să îndeplinească cerinţele impuse de  UE, altfel România riscă să piardă fonduri comunitare şi va fi obligată să accepte nerecunoaşterea în UE  a sentinţelor judecătoreşti din ţară.

Predoiu lăsat pe dinafară

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu nu a fost consultat asupra deciziei de  asumare a răspunderii Guvernului asupra Codului Penal şi Civil. ”Nu am fost consultat anterior luării acestei decizii de către coaliţie. Aştept să am o discuţie cu prim-ministrul şi apoi îmi precizez poziţia. Nu pot comenta resorturile politice ce au dus la această decizie a coaliţiei”, a declarat Predoiu. Cu toate că nu i s-a cerut părerea, Ministrul Justiţiei susţine că adoptarea Codurilor va conta pentru raportul din vară. „Este incontestabilă nevoia de a avea noi coduri şi se pare că nimeni nu a negat acest aspect. Din păcate, atitudinea faţă de aceste proiecte şi tendinţa de politizare excesivă a subiectului au afectat din start credibilitatea în faţa publicului. Lipsa de onestitate politică şi de maturitate a unora dintre cei care au abordat subiectul va afecta cu siguranţă evaluarea raportului în privinţa codurilor”, a continuat Predoiu.

PSD şi UDMR impotriva răspunderii

PDL a avut ideea asumării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului legat de cele două Coduri. Liderii PSD au susţinut încă de la început că atât Codul Civil, cât şi Codul Penal ar trebui să treacă prin procedura obişnuită din Parlament. Mircea Geoană, preşedintele PSD a declarat că timp de patru ani se „bate pasul pe loc” în ceea ce priveşte Justiţia, cu referire la fostul ministru Monica Macovei. În ceea ce priveşte codurile, Geoană consideră că este important ca România să aibă coduri de bună calitate. De aceiaşi părere este şi Marko Bela, preşedintele UDMR care a declarat că este impotriva asumării răspunderii Guvernului pentru Codul Civil şi Penal. De asemenea, acesta a precizat că Uniunea nu este de acord cu activitatea legislativă a Guvernului. „Indiferent dacă Constituţia ne asigură acest lucru, guvernanţii ar trebui să aibă o anumită reţinere mai ales privind actele legislative majore, care sunt extrem de importante pentru întreaga societate şi care, de fapt, influenţează construcţia instituţiilor majore existente în România, de data aceasta justiţia”, a susţinut Marko Bela.

Varianta finala a Codului Penal aduce ceva nou...

Victor Ponta declară că noul Cod Penal a fost dezbătut de subcomisie timp de două luni de zile şi au fost modificate 170 de articole din cele 400. Modificările principale se referă la definirea infracţiunii, la limita de vârstă privind răspunderea penală şi la legitima apărare. De asemenea, au fost introduse incriminări noi privind incestul, înalta trădare, iar pentru modalitatea de incriminare pentru infracţiunea de omor şi vătămare a fătului nu s-au scăzut pedepsele. În noul Cod Penal individualizarea pedepselor este mai clară pentru a nu se ajunge la situaţii în care pedeapsa pentru omor să fie mai mică decât una pentru furt. Victor Ponta consideră că reglementarea insultei şi a calomniei ar trebui să fie făcută într-o lege specială, şi nu în Codul Penal, pentru a nu strica proiectul din cauza celor două infracţiuni care ar aduce controverse. Cu toate acestea, liberalul Bogdan Olteanu declară că în momentul de faţă, insulta şi calomnia nu reprezintă infracţiuni, conform actualelor prevederi ale Codului Penal.

Beatrice Golondzac