Codec continua “jaful”
Celebra societate clujeană Codec a „aterizat” şi în Satu-Mare şi Sălaj. Nici în aceste judeţe nu s-au organizat licitaţii pentru amplasarea instalaţiilor de radare fixe. În momentul de faţă există suspiciuni că respectiva firmă ar dori să acţioneze şi în Bistriţa-Năsăud, dar atât reprezentanţii IPJ Bistriţa-Năsăud, cât şi primarii din comunele vizate au evitat să dea informaţii relevante reporterilor Gazetei.
Firma Codec a „năvălit” şi în Sălaj şi Satu-Mare, tot pe acelaşi sistem binecunoscut: fără licitaţie, dar cu mulţi bani încasaţi, fără prea multă muncă. Singura diferenţă faţă de celelate cazuri în care Codec a obţinut contractele pentru amplasarea de radere fixe este că acum protocoalele nu s-au mai realizat între Consiliile Judeţene, inspectoratele judeţene de poliţie şi Codec, administraţia judeţeană fiind lăsată la o parte. Mai mult decât atât, în protocolul dintre Poliţie şi Codec SRL nu mai apare precizată suma pe care societatea clujeană ar urma să o încaseze în schimbul serviciilor oferite. Acest lucru a rămas să se negocieze direct între Codec şi primăriile comunelor în care firma clujeană acţionează. Această prevedere este mai mult în folosul clujenilor, în condiţiile în care în două comune diferite, din acelaşi judeţ, Codec încasează procente diferite pentru acelaşi serviciu. De exemplu, în Satu-Mare, în comuna Doba, Codec încasează 60 % din valoarea amenzilor, în timp ce în Agriş, 64 % din banii încasaţi de la vitezomani ajung în buzunarele „mahărilor” din spatele Codec.
La atac!
Cazul Codec este unul extrem de ciudat. Până în momentul de faţă compania clujeană a pătruns în Cluj, Mureş, Vâlcea, Bacău, Suceava şi Sibiu. Următoarele ţinte: Satu-Mare şi Sălaj. Dacă în Satu-Mare radarele au deja vechime, fiind instalate deja de o lună de zile, vitezomanii din Sălaj mai au încă o săptămână la dispoziţie până când radarele fixe vor intra în funcţiune. În judeţul Sălaj vor fi amplasate şase radare pe raza comunelor Zimbor, Gâlgău Ileanda, Bobota, Sarmasag, Salajeni. În acelaşi timp, în Satu Mare au fost amplasate radarele, aceastea aplicând amenzi deja pe raza localităţilor Ciuperceni, Supuru de Jos, Supuru de Sus, Doba şi Păulian. La fel ca în celelalte judeţe unde a pătruns Codec, s-a realizat iniţial un protocol de colaborare între respectiva societate şi autorităţile locale. Apoi, cu protocolul în mână, reprezentanţii firmei Codec Spat s-au deplasat la sediile primăriilor din comunele indicate unde, numai prin mijloace de ei ştiute au reuşit să îi convingă pe reprezentanţii comunităţii să accepte fără să clintească protocolul semnat cu Poliţia. În consecinţă, edilii au propus deliberativului adoptarea unei hotărâri prin care să se ofere cadru legal societăţii Codec să-şi poată amplasa instalaţiile pe raza comunelor. Din dorinţa de a reduce numărul de accidente şi, de ce nu, din dorinţa de a spori bugetul comunităţii, consilierii locali au adoptat respectiva hotărâre. Totuşi, singura problemă este că în aceste comune, la fel ca în Cluj, s-a procedat fără a respecta prevederile legale în vigoare. În consecinţă, cel mai probabil acestea vor intra în vizorul Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), autoritatea urmând, cel mai probabil, să sancţioneze primăriile pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare.
Ţapii ispăşitori
Purtătorul de cuvânt al IPJ Sălaj, Tincuţa Domuţa a declarat că Poliţia Sălaj, ca beneficiar al acestui serviciu, nu este răspunzătoare pentru procedura de atribuire a contractului. “Noi am semnat protocolul cu respectiva firmă pentru asigurarea siguranţei rutiere. Noi nu avem atribuţii în ceea ce priveşte licitaţiile şi nici montarea aparatelor. Această sarcină cade în atribuţiile autorităţilor locale”, a spus Domuţa. Acelaşi răspuns l-am primit şi de la purtătorul de cuvânt al Poliţiei Satu-Mare. Primarii din comunele cu care am discutat au afirmat la unison că nu cunoşteau că trebuia organizată o licitaţie şi că respectivul proiect a fost adoptat la sugestia inspectoratelor judeţene de poliţie şi în consecinţă nu s-au mai chinuit să facă licitaţie. Aceasta în condiţiile în care în judeţul Cluj ANRMAP a sancţionat primăriile pe raza cărora au fost amplasate radarele fixe de la Codec, pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. Contactaţi telefonic, primarii din comunele în care se vor amplasa radarele de la Codec au avut reacţii dintre cele mai diverse. Flore Boe, primarul comunei Zimbor din judeţul Sălaj a afirmat că va dori să rezilieze contractul cu societatea Codec Spat. „Am auzit şi eu că au fost probleme în ceea ce priveşte firma Codec şi chiar am dorit să ştiu exact ce s-a întâmplat. Sincer, nu prea sunt de acord cu contractul pe care l-a realizat fosta administraţie, unul fără licitaţie. Cei de la Codec câştigă prea mult şi plus am auzit că mai sunt şi alte firme care cer mult mai puţin. O să văd ce pot să fac pentru a putea rezilia contractul şi a face unul nou din care comunitatea locală să câştige mai mult”, a declarat primarul din Zimbor. În mare parte am primit acelaşi răspuns şi de la primarul din Gâlgău, Codoreanu Eugen. Acesta ne-a confirmat că respectivul contract a fost realizat fără licitaţie, protocolul fiind doar votat în cadrul Consiliului Local. “Am semnat protocolul cu respectiva firmă în legislatura trecută. Nu mai ţin minte exact care sunt prevederile contractului, dar ce vă pot spune este că nu s-a realizat o licitaţie ci doar s-a votat protocolul semnat între IPJ Sălaj şi Codec Spat în cadrul Consiliului Local al comunei. Dacă ştiam că primăriile din Cluj au fost avertizate de către Autoritate, nu am fi realizat respectivul contract. În aceste condiţii vom face tot ce se poate să intrăm în legalitate, inclusiv să reziliem contractul”, a declarat Codoreanu.
Idem în Satu-Mare
Nici în Satu-Mare lucrurile nu stau mai bine. Primarul din comuna Doba, Gheţina Mihai a declarat că respectivul contract a fost semnat în urma unei hotărâri de Consiliu Local şi nicidecum în urma unei licitaţii. “În luna mai sau iunie s-a semnat contractul cu firma Codec, dar nu s-a organizat nicio licitaţie. A fost un punct pe ordinea de zi a Consiliului Local, consilierii au votat şi de-o lună avem radarele montate. Chiar dacă în contract se prevede că noi primim 40 % din amenzile încasate, sincer să vă spun până în momentul acesta nu ne-au prea intrat bani în cont. Din câte am înţeles nu prea au ajuns amenzile la oameni acasă. Nu am auzit de situaţia de la Cluj, dar vă promit că o să ma interesez, o să vorbesc cu juriştii şi o să văd care este soluţia de rezolvare a situaţiei”, a spus Gheţina Mihai. Primarul din comuna Agriş nu a fost la fel de dornic să verifice dacă informaţiile apărute în mass media sunt veridice, acesta susţinând cu fermitate faptul că nu trebuia organizată o licitaţie pentru acest serviciu. “Dacă ar fi trebuit realizată o licitaţie ar fi trebuit să o facă altcineva, nu primăria Agriş. Ar fi trebuit să o facă firma Codec, sau poliţia, în niciun caz noi. Noi doar încasăm banii fără să facem mare lucru. Noi nu am purtat negocierile, nu am făcut nimic altceva decât să aprobăm în Consiliul Local respectivul protocol. Codec încasează 64 % din amenzi, iar noi restul”, a declarat Szabo Elek.
Musai licitaţie
Juriştii consultaţi de Gazeta au confirmat că, pentru a fi corect, din punct de vedere legal, nici măcar inspectoratele de poliţie nu ar fi trebuit să realizeze protocoalele cu societatea Codec. Respectivul protocol, din spusele specialiştilor în drept, încalcă principiul concurenţei, creând o situaţie favorabilă pentru Codec. Mai mult decât atât, dacă se dorea realizarea unei strategii pentru limitarea accidentelor rutiere, Poliţia ar fi trebuit să realizeze un protocol cu primăriile, urmând ca mai apoi, autorităţile locale să facă licitaţii pentru selectarea unei firme care să se ocupe de această problemă. Specialiştii consultaţi au afirmat că a fost o greşeală imensă cooptarea unei firme private în protocol, acest fapt putând fi de asemenea atacat în instanţă în cazul în care o firmă concurentă s-ar simţi lezată de privilegiile oferite firmei Codec. Conform legii, orice serviciu prestat de către o autoritate publică trebuie să treacă în primul rând prin “filtrul” unei licitaţii. Chiar dacă aceste servicii nu sunt suportate din banii publici, primăriiile nu cheltuie niciun leu pe durata derulării contractului, problemele apar când vine vorba de banii pe care contribuabilii, chiar dacă sunt vitezomani, trebuie să-i scoată din buzunar pentru a plăti amenzile. Or, Codec Spat nu este, prin statut, o autoritate de control şi de sancţionare pentru a putea încasa bani de la cetăţeni, aşa cum face Poliţia. Mai mult, în calitate de administrator al drumurilor din interiorul localităţilor, primăriile au obligaţia ca orice serviciu legat de activităţile care se desfăşoară in interiorul comunităţii să fie realizat prin intermediul unei licitaţii, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz. Ţinând cont de toate acestea, cel mai probabil autorităţile locale vor fi sancţionate de către ANRMAP, amenzile urmând a depăşi cu mult sumele încasate din contravaloarea amenzilor aplicate vitezomanilor.
Capo di tutti capi
Chiar dacă acest caz pare desprins din filme italiene cu Cosa Nostra, situaţia este cât se poate de reală. Secretul succesului firmei Codec este asigurat de relaţia dintre patronii acestei societăţi şi mediul politic, acţionarii companiei clujenii fiind apropiaţi ai PNL Cluj. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan, principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau financiare. Sorin Ghiţe este unul dintre aceşti acţionari. Până la vânzarea Astral Telecom, Ghiţe a fost preşedintele Consiliului de Administraţie. El mai este acţionar la Banca Transilvania, unde deţine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicaţii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi şi cu Valentin Nicola, de asemenea acţionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul oraşului Cluj-Napoca. Acesta activează în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achiziţionând clădirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrată de către Target Investments. La SC Codec mai este acţionar şi Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Şi el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania şi în alte investiţii imobiliare în Cluj şi Bucureşti. Averea lui este estimată la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt “proprietar” al camerelor de monitorizare a circulaţiei este acţionar în cadrul a două firme de construcţii şi la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvoltă proiecte împreună cu Valentin Nicola şi Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai deţine acţiuni la alte doua firme de construcţii, dar şi la IMO Finance.
Augustin Stanciu
La atac!
Cazul Codec este unul extrem de ciudat. Până în momentul de faţă compania clujeană a pătruns în Cluj, Mureş, Vâlcea, Bacău, Suceava şi Sibiu. Următoarele ţinte: Satu-Mare şi Sălaj. Dacă în Satu-Mare radarele au deja vechime, fiind instalate deja de o lună de zile, vitezomanii din Sălaj mai au încă o săptămână la dispoziţie până când radarele fixe vor intra în funcţiune. În judeţul Sălaj vor fi amplasate şase radare pe raza comunelor Zimbor, Gâlgău Ileanda, Bobota, Sarmasag, Salajeni. În acelaşi timp, în Satu Mare au fost amplasate radarele, aceastea aplicând amenzi deja pe raza localităţilor Ciuperceni, Supuru de Jos, Supuru de Sus, Doba şi Păulian. La fel ca în celelalte judeţe unde a pătruns Codec, s-a realizat iniţial un protocol de colaborare între respectiva societate şi autorităţile locale. Apoi, cu protocolul în mână, reprezentanţii firmei Codec Spat s-au deplasat la sediile primăriilor din comunele indicate unde, numai prin mijloace de ei ştiute au reuşit să îi convingă pe reprezentanţii comunităţii să accepte fără să clintească protocolul semnat cu Poliţia. În consecinţă, edilii au propus deliberativului adoptarea unei hotărâri prin care să se ofere cadru legal societăţii Codec să-şi poată amplasa instalaţiile pe raza comunelor. Din dorinţa de a reduce numărul de accidente şi, de ce nu, din dorinţa de a spori bugetul comunităţii, consilierii locali au adoptat respectiva hotărâre. Totuşi, singura problemă este că în aceste comune, la fel ca în Cluj, s-a procedat fără a respecta prevederile legale în vigoare. În consecinţă, cel mai probabil acestea vor intra în vizorul Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), autoritatea urmând, cel mai probabil, să sancţioneze primăriile pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare.
Ţapii ispăşitori
Purtătorul de cuvânt al IPJ Sălaj, Tincuţa Domuţa a declarat că Poliţia Sălaj, ca beneficiar al acestui serviciu, nu este răspunzătoare pentru procedura de atribuire a contractului. “Noi am semnat protocolul cu respectiva firmă pentru asigurarea siguranţei rutiere. Noi nu avem atribuţii în ceea ce priveşte licitaţiile şi nici montarea aparatelor. Această sarcină cade în atribuţiile autorităţilor locale”, a spus Domuţa. Acelaşi răspuns l-am primit şi de la purtătorul de cuvânt al Poliţiei Satu-Mare. Primarii din comunele cu care am discutat au afirmat la unison că nu cunoşteau că trebuia organizată o licitaţie şi că respectivul proiect a fost adoptat la sugestia inspectoratelor judeţene de poliţie şi în consecinţă nu s-au mai chinuit să facă licitaţie. Aceasta în condiţiile în care în judeţul Cluj ANRMAP a sancţionat primăriile pe raza cărora au fost amplasate radarele fixe de la Codec, pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. Contactaţi telefonic, primarii din comunele în care se vor amplasa radarele de la Codec au avut reacţii dintre cele mai diverse. Flore Boe, primarul comunei Zimbor din judeţul Sălaj a afirmat că va dori să rezilieze contractul cu societatea Codec Spat. „Am auzit şi eu că au fost probleme în ceea ce priveşte firma Codec şi chiar am dorit să ştiu exact ce s-a întâmplat. Sincer, nu prea sunt de acord cu contractul pe care l-a realizat fosta administraţie, unul fără licitaţie. Cei de la Codec câştigă prea mult şi plus am auzit că mai sunt şi alte firme care cer mult mai puţin. O să văd ce pot să fac pentru a putea rezilia contractul şi a face unul nou din care comunitatea locală să câştige mai mult”, a declarat primarul din Zimbor. În mare parte am primit acelaşi răspuns şi de la primarul din Gâlgău, Codoreanu Eugen. Acesta ne-a confirmat că respectivul contract a fost realizat fără licitaţie, protocolul fiind doar votat în cadrul Consiliului Local. “Am semnat protocolul cu respectiva firmă în legislatura trecută. Nu mai ţin minte exact care sunt prevederile contractului, dar ce vă pot spune este că nu s-a realizat o licitaţie ci doar s-a votat protocolul semnat între IPJ Sălaj şi Codec Spat în cadrul Consiliului Local al comunei. Dacă ştiam că primăriile din Cluj au fost avertizate de către Autoritate, nu am fi realizat respectivul contract. În aceste condiţii vom face tot ce se poate să intrăm în legalitate, inclusiv să reziliem contractul”, a declarat Codoreanu.
Idem în Satu-Mare
Nici în Satu-Mare lucrurile nu stau mai bine. Primarul din comuna Doba, Gheţina Mihai a declarat că respectivul contract a fost semnat în urma unei hotărâri de Consiliu Local şi nicidecum în urma unei licitaţii. “În luna mai sau iunie s-a semnat contractul cu firma Codec, dar nu s-a organizat nicio licitaţie. A fost un punct pe ordinea de zi a Consiliului Local, consilierii au votat şi de-o lună avem radarele montate. Chiar dacă în contract se prevede că noi primim 40 % din amenzile încasate, sincer să vă spun până în momentul acesta nu ne-au prea intrat bani în cont. Din câte am înţeles nu prea au ajuns amenzile la oameni acasă. Nu am auzit de situaţia de la Cluj, dar vă promit că o să ma interesez, o să vorbesc cu juriştii şi o să văd care este soluţia de rezolvare a situaţiei”, a spus Gheţina Mihai. Primarul din comuna Agriş nu a fost la fel de dornic să verifice dacă informaţiile apărute în mass media sunt veridice, acesta susţinând cu fermitate faptul că nu trebuia organizată o licitaţie pentru acest serviciu. “Dacă ar fi trebuit realizată o licitaţie ar fi trebuit să o facă altcineva, nu primăria Agriş. Ar fi trebuit să o facă firma Codec, sau poliţia, în niciun caz noi. Noi doar încasăm banii fără să facem mare lucru. Noi nu am purtat negocierile, nu am făcut nimic altceva decât să aprobăm în Consiliul Local respectivul protocol. Codec încasează 64 % din amenzi, iar noi restul”, a declarat Szabo Elek.
Musai licitaţie
Juriştii consultaţi de Gazeta au confirmat că, pentru a fi corect, din punct de vedere legal, nici măcar inspectoratele de poliţie nu ar fi trebuit să realizeze protocoalele cu societatea Codec. Respectivul protocol, din spusele specialiştilor în drept, încalcă principiul concurenţei, creând o situaţie favorabilă pentru Codec. Mai mult decât atât, dacă se dorea realizarea unei strategii pentru limitarea accidentelor rutiere, Poliţia ar fi trebuit să realizeze un protocol cu primăriile, urmând ca mai apoi, autorităţile locale să facă licitaţii pentru selectarea unei firme care să se ocupe de această problemă. Specialiştii consultaţi au afirmat că a fost o greşeală imensă cooptarea unei firme private în protocol, acest fapt putând fi de asemenea atacat în instanţă în cazul în care o firmă concurentă s-ar simţi lezată de privilegiile oferite firmei Codec. Conform legii, orice serviciu prestat de către o autoritate publică trebuie să treacă în primul rând prin “filtrul” unei licitaţii. Chiar dacă aceste servicii nu sunt suportate din banii publici, primăriiile nu cheltuie niciun leu pe durata derulării contractului, problemele apar când vine vorba de banii pe care contribuabilii, chiar dacă sunt vitezomani, trebuie să-i scoată din buzunar pentru a plăti amenzile. Or, Codec Spat nu este, prin statut, o autoritate de control şi de sancţionare pentru a putea încasa bani de la cetăţeni, aşa cum face Poliţia. Mai mult, în calitate de administrator al drumurilor din interiorul localităţilor, primăriile au obligaţia ca orice serviciu legat de activităţile care se desfăşoară in interiorul comunităţii să fie realizat prin intermediul unei licitaţii, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz. Ţinând cont de toate acestea, cel mai probabil autorităţile locale vor fi sancţionate de către ANRMAP, amenzile urmând a depăşi cu mult sumele încasate din contravaloarea amenzilor aplicate vitezomanilor.
Capo di tutti capi
Chiar dacă acest caz pare desprins din filme italiene cu Cosa Nostra, situaţia este cât se poate de reală. Secretul succesului firmei Codec este asigurat de relaţia dintre patronii acestei societăţi şi mediul politic, acţionarii companiei clujenii fiind apropiaţi ai PNL Cluj. SC Codec SRL face parte dintr-un grup de firme (Codec Electronics Prod SRL, Codec Internet SRL şi SC Codec SRL) care au ca obiect de activitate promovarea de servicii în industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii. Acţionariatul acestor firme este format în exclusivitate din cei mai bogaţi clujeni care au avut acţiuni în cadrul Astral şi, momentan, principalul lor obiect de activitate se regăseşte în cadrul afacerilor imobiliare sau financiare. Sorin Ghiţe este unul dintre aceşti acţionari. Până la vânzarea Astral Telecom, Ghiţe a fost preşedintele Consiliului de Administraţie. El mai este acţionar la Banca Transilvania, unde deţine 1%, având interese în cadrul grupului financiar IMO Finance. Un alt beneficiar al amenzilor primite de vitezomani este Dan Pop Baldi, unul dintre fondatorii companiei de telecomunicaţii Astral Telecom. Acesta este asociat cu Bela Urasi şi cu Valentin Nicola, de asemenea acţionari în cadrul SC Codec, într-un proiect imobiliar dezvoltat în centrul oraşului Cluj-Napoca. Acesta activează în domeniul afacerilor imobiliare prin compania sa, Terimob Invest, achiziţionând clădirea de birouri City Business Center din Cluj-Napoca, administrată de către Target Investments. La SC Codec mai este acţionar şi Valentin Nicola, tot fondator al TV Cablu (Astral). Şi el este implicat în IMO Finance, Banca Transilvania şi în alte investiţii imobiliare în Cluj şi Bucureşti. Averea lui este estimată la circa 55 milioane de dolari. Bela Urasi, un alt “proprietar” al camerelor de monitorizare a circulaţiei este acţionar în cadrul a două firme de construcţii şi la Banca Transilvania. În sectorul imobiliar dezvoltă proiecte împreună cu Valentin Nicola şi Nicolae Dan Pop Baldi. Urasi mai deţine acţiuni la alte doua firme de construcţii, dar şi la IMO Finance.
Augustin Stanciu
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Articol vizualizat de 864 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.