Spion in “picaj” pe aeroportul clujean
Spionul bulgar Stamen Stancev, care prin arestarea sa a demascat o adevărată reţea naţională de spionaj economic la nivel înalt, a fost extrem de interesat de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Din fericire, Stancev nu a reuşit să faciliteze nicio afacere pentru aeroportul clujean. Însă, personaje mult mai cunoscute clujenilor au putut încheia afaceri cu “cântec” pentru acest obiectiv.
Schema după care s-a lucrat în aceste cazuri a fost următoarea. În situaţia în care aeroportul clujean trebuia mărit, era nevoie de firmă care să facă studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, proiecte care sunt capabile să înghită sume frumoase de bani. Astfel, pentru acest lucru a fost aleasă o societate din Austria care, din “întâmplare”,
s-a asociat cu o firmă din Cluj, ca şi cum austriecii, care derulaseră proiecte similare mult mai complexe, nu erau în stare să facă aceste studii. Surse din cadrul aeroportului clujean susţin că, iniţial, studiul care viza extinderea aeroportului se ridica la circa 100.000 de euro. CJ Cluj, reprezentat de Marius Nicoară, a atribuit studiul de prefezabilitate (în valuare de 6 milioane de euro) companiei austriace Airport Consulting GmbH Viena, o firmă cu experienţă în domeniu. Culmea este că, pentru acest proiect, austriecii s-au asociat cu Răzvan Rotta, cunoscut prieten şi partener de afaceri al lui Nicoară şi Ioan Adrian Timar, rudă cu Rotta, şi au înfiinţat SC Aviation Management Consulting SRL (AMC), cu sediul pe str. Aurel Vlaicu nr. 149. Apropiaţii lui Nicoară au venit în această asociere prin cadrul firmei SC MC Management, societate pe care o deţin. În acest fel, (se pare că este vorba de 6 milioane de euro) ea a devenit partenera de afaceri a prietenului lui Marius Nicoară.
Aeroportul clujean este o societate finanţată de CJ Cluj, iar în perioada şefiei liberale a administraţiei judeţene, soarta Aeroportului Internaţional Cluj Napoca a fost destul de tumultuoasă. În 2007, locuitorii din Someşeni au făcut mai multe memorii împotriva extinderii aeroportului clujean, în situaţia în care CJ Cluj, sub conducerea lui Marius Nicoară, dorea să investească circa 100 de milioane de euro în extinderea aeroportului. Iniţial, în 2007, Autoritatea Aeronautică de la Bucureşti a dat semne că proiectul de dezvoltare a pistei spre interiorul oraşului nu ar fi tocmai în regulă. Aceasta, din cauza reliefului, înălţimii clădirilor vechi şi amplasării oraşului într-un fel de găleată. La acea dată, Marius Nicoară ameninţa, într-o şedinţă de consiliu, că recurge la Parchet pentru această chestiune, iar Kerekes propunea să meargă în instanţă cu Primăria dacă se vor mai da autorizaţii de construire în zona viitoarei piste. Cu toate acestea, municipalităţii nu i se pusese la dispoziţie o documentaţie serioasă privitoare la extinderea aeroportului clujean.
Ştefan Trandafir
Bulgarul Stamen Stancev, acuzat de spionaj de către autorităţile române, s-a interesat îndeaproape de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Învinuit în dosarul divulgării de secrete naţionale privind privatizările din România, avea la Bucureşti o locuinţă conspirativă. Conform procurorilor DIICOT, Stancev folosea un apartament din Bulevardul Magheru pentru întâlnirile cu sursele sale, în cadrul cărora făceau schimb de informaţii clasificate. În apartamentul bulgarului au fost găsite planşe topografice, documente de privatizare, corespondenţe între România şi Statele Unite, precum şi strategii ale Ministerului Economiei pentru privatizarea unor societăţi. Anchetatorii au detectat în locuinţa acestuia mai multe documente pe suport optic şi de hârtie în care este vorba despre planul topografic al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, însoţit de anexe vizând situaţia generală a acestuia (necesar de investiţii, date referitoare la terminal, număr de angajaţi şi dotare logistică).
Conform unor surse judiciare, între Stancev şi Viara Velkova a existat o corespondenţă, din care rezultă intenţia de realizare a unei societăţi mixte Aeroportul Cluj-Napoca şi Heli Air Services. Stancev a discutat despre acelaşi subiect şi cu Mugur Filipescu. Mai mult, bulgarul a predat organelor de urmărire penală şi o scrisoare de intenţie din partea “Mineralolberatungs unde Service GmbH” către David Ciceo, director general al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Potrivit aceloraşi informaţii judiciare, Ciceo l-a cunoscut pe Stancev, cu care a corespondat electronic. În calitate de director al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, Ciceo dorea să realizeze un program de investiţii la aeroport pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru pistă şi pentru terminalul cargo, în principal, context în care a purtat discuţii cu mai multe delegaţii ale unor bănci sau instituţii finanţatoare din străinătate.
Modul operării
Conform procurorului Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul bulgarului, reţeaua lui Stancev a distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligaţiile asumate în Capitolul 6 din Tratatul de aderare: “Politica în domeniul concurenţei”.
Modul operării
Conform procurorului Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul bulgarului, reţeaua lui Stancev a distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeană, întrucât au fost încălcate obligaţiile asumate în Capitolul 6 din Tratatul de aderare: “Politica în domeniul concurenţei”.
Bulgarul Stamen Stancev este acuzat că a organizat şi coordonat un grup care procura de la înalţi funcţionari şi demnitari ai statului (şi ei membri ai acestei reţele) informaţii economice secrete pe care le furniza apoi unor consorţii ce făceau astfel concurenţă neloială celorlalte firme înscrise la licitaţiile pentru importante contracte cu statul. Din acest grup au mai făcut parte Susak Michal (acuzat de spionaj), vicepreşedinte pentru pieţele emergente al companiei Credit Suisse First Boston Europe Londra, în prezent fiind director executiv al fondului de investiţii PPF Investments. Vadim Benyatov Don (acuzat de spionaj) este responsabil, în cadrul Credit Suisse First Boston Europe Londra, pentru problemele privind pieţele de energie emergentă sau în curs de formare. Mucea Mihai Dorinel (trădare prin transmitere de secrete) este fostul adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizare în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. Doncea Mihai Radu (trădare prin transmitere de secrete) a fost consilierul Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, şi alţi demnitari. Această reţea a ajutat mai multe firme şi consorţii străine pentru obţinerea unor informaţii din interior care să favorizeze în procesul de privatizare a unor importante societăţi de stat cum ar fi Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicaţii SA, Poşta Română, Romtelecom, Petrom.
Mucea şi Donciu scoteau din interiorul celor două ministere la care lucrau informaţii secrete despre privatizarea unor “obiective strategice”, informaţii “nedestinate publicităţii”, apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral - considerat “canal de legătură” - sau direct unor cetăţeni străini. În general, de la Stantchev, datele despre starea licitaţiilor ajungeau la persoane din străinătate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau să câştige licitaţiile în vederea consultanţei sau privatizării. Robert Marius Neagoe, soţul preşedintei Tribunalului Municipiului Bucureşti, Monalisa Neagoe, avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate, în aşa fel încât licitaţiile să fie câştigate de cel care făcuse comanda prin Stantchev. Benyatov primea informaţiile şi le furniza, la rândul lui, unor firme, concurente înainte, care deveneau asociaţi, pentru a putea câştiga licitaţiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.
Situaţie similară la Cluj ?
În jurul aeroportului clujean s-au mai “învârtit” şi alte afaceri suspecte, precum şi procurori DNA, care însă nu au găsit nimic în neregulă la faptul că apropiaţi ai lui Nicoară au avut afaceri la acest obiectiv.
Situaţie similară la Cluj ?
În jurul aeroportului clujean s-au mai “învârtit” şi alte afaceri suspecte, precum şi procurori DNA, care însă nu au găsit nimic în neregulă la faptul că apropiaţi ai lui Nicoară au avut afaceri la acest obiectiv.
Schema după care s-a lucrat în aceste cazuri a fost următoarea. În situaţia în care aeroportul clujean trebuia mărit, era nevoie de firmă care să facă studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, proiecte care sunt capabile să înghită sume frumoase de bani. Astfel, pentru acest lucru a fost aleasă o societate din Austria care, din “întâmplare”,
s-a asociat cu o firmă din Cluj, ca şi cum austriecii, care derulaseră proiecte similare mult mai complexe, nu erau în stare să facă aceste studii. Surse din cadrul aeroportului clujean susţin că, iniţial, studiul care viza extinderea aeroportului se ridica la circa 100.000 de euro. CJ Cluj, reprezentat de Marius Nicoară, a atribuit studiul de prefezabilitate (în valuare de 6 milioane de euro) companiei austriace Airport Consulting GmbH Viena, o firmă cu experienţă în domeniu. Culmea este că, pentru acest proiect, austriecii s-au asociat cu Răzvan Rotta, cunoscut prieten şi partener de afaceri al lui Nicoară şi Ioan Adrian Timar, rudă cu Rotta, şi au înfiinţat SC Aviation Management Consulting SRL (AMC), cu sediul pe str. Aurel Vlaicu nr. 149. Apropiaţii lui Nicoară au venit în această asociere prin cadrul firmei SC MC Management, societate pe care o deţin. În acest fel, (se pare că este vorba de 6 milioane de euro) ea a devenit partenera de afaceri a prietenului lui Marius Nicoară.
Aeroportul clujean este o societate finanţată de CJ Cluj, iar în perioada şefiei liberale a administraţiei judeţene, soarta Aeroportului Internaţional Cluj Napoca a fost destul de tumultuoasă. În 2007, locuitorii din Someşeni au făcut mai multe memorii împotriva extinderii aeroportului clujean, în situaţia în care CJ Cluj, sub conducerea lui Marius Nicoară, dorea să investească circa 100 de milioane de euro în extinderea aeroportului. Iniţial, în 2007, Autoritatea Aeronautică de la Bucureşti a dat semne că proiectul de dezvoltare a pistei spre interiorul oraşului nu ar fi tocmai în regulă. Aceasta, din cauza reliefului, înălţimii clădirilor vechi şi amplasării oraşului într-un fel de găleată. La acea dată, Marius Nicoară ameninţa, într-o şedinţă de consiliu, că recurge la Parchet pentru această chestiune, iar Kerekes propunea să meargă în instanţă cu Primăria dacă se vor mai da autorizaţii de construire în zona viitoarei piste. Cu toate acestea, municipalităţii nu i se pusese la dispoziţie o documentaţie serioasă privitoare la extinderea aeroportului clujean.
Ştefan Trandafir
Imagini:
Articol vizualizat de 1002 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii