Eutanasia, între ilegal şi imoral
Potrivit noului Cod Penal, pentru prima dată în istoria justiţiei din România, eutanasia- ca practică medicală- va fi pedepsită. Chiar dacă Biserica este împotriva acesteia, unele ţări au legalizat-o deja. Conform noului Cod Penal, “uciderea la cererea victimei se pedepseşte cu închisoare de la trei la şapte ani”.
Articolul 188 din noul Cod Penal vizează faptul că “uciderea săvârşită la cererea explicită, serioasă, conştientă şi repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestate medical, cauzatoare de suferinţe permanente şi greu de suportat se pedepseşte cu închisoare de la trei la şapte ani”. În actualul Cod Penal, o asemenea faptă ar fi fost considerată infracţiune de omor calificat, adică victima nu ar fi putut să se apere. Însă, cu anumite excepţii, autorul comiterii infracţiunii de eutanasie poate primi închisoare cu suspendarea executării. În cazul în care instanţa va reţine circumstanţe atenuante judiciare, conform art. 76 din noul Cod Penal, pedeapsa de la trei la şapte ani va putea fi redusă cu o treime, adică de la doi ani la patru ani şi opt luni. În cazul unei astfel de pedepse se va putea dispune şi suspendarea executării ei, dar sub supraveghere.
Eutanasia, “moarte uşoară”
Prin eutanasie, care în greceşte înseamnă “moarte frumoasă sau uşoară”, se înţelege ajutorul medicului în curmarea vieţii pacientului ce suferă de o boală incurabilă. Pentru prima dată în istoria lumii, eutanasia a fost legalizată în anul 1906 în statul Ohio, SUA. De asemenea, eutanasia a fost practicată şi în Germania, pe vremea lui Hitler, unde copiii nou-născuţi care aveau probleme fizice, bolnavii incurabili sau invalizii erau omorâţi. În cele din urmă, pentru unele state, eutanasia a devenit ceva normal, astfel încât în Olanda numai în anul 1995 au murit prin eutanasie trei la sută dintre cei decedaţi. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, eutanasie înseamnă “metodă medicală de provocare a unei morţi nedureroase, pentru a curma suferinţa unui bolnav incurabil”. Potrivit articolelor 174 şi 175 din actualul Cod Penal, uciderea oricărei persoane, inclusiv a unei persoane bolnave incurabil, la cererea acesteia, este considerată infracţiune de omor simplu sau calificat. Într-un astfel de caz, după codul actual, pedeapsa aplicată poate fi închisoare de la trei la zece ani în cazul omorului simplu sau de la trei la 15 ani în cazul omorului calificat. Ministerul Justiţiei justifică introducerea eutanasiei prin mai multe argumente. Primul constă în faptul că o asemenea reglementare există şi în alte state europene, iar un alt argument se referă la preocuparea cu uciderea la cererea victimei să nu se pedepsească prea sever. Totuşi, medicii întâmpină o gravă problemă în momentul în care este nevoie să se ia o astfel de decizie. Directorul general al Spitalului Clinic Municipal din Cluj-Napoca, Nicolae Constantea, a declarat că “problema eutanasiei este una delicată, care trebuie dezbătută”. Şi familia are un rol important în luarea unei astfel de decizii, însă şi medicul este pus într-o situaţie delicată. Consider că România nu este pregătită pentru legalizarea eutanasiei”, a adăugat medicul Constantea.
Eutanasia în alte ţări
Prima ţară din lume care a legalizat eutanasia este Olanda. Chiar dacă legea a trebuit să treacă pe la Senat, aceasta a fost aprobată fără reţineri. Membrii partidului ecologist din Franţa au depus recent un proiect pentru legalizarea eutanasiei în cazul persoanelor afectate de afecţiuni incurabile. Legalizarea eutanasiei este susţinută de o parte dintre parlamentarii francezi. Potrivit unui sondaj realizat în martie 2008, nouă francezi din zece sunt de acord cu legalizarea acestei practici în cazul persoanelor care suferă de boli incurabile. În Franţa, Codul Penal prevede două feluri de eutanasie. Una activă, când moartea survine în urma intervenţiei medicilor şi una pasivă, adică abţinerea terapeutică de la tratament, fapt ce duce la neacordarea asistenţei medicale. Alături de Franţa, şi Luxemburg a legalizat eutanasia. Conform unui jurnal oficial din Luxemburg „nu poate fi sancţionat penal şi nu poate da loc unei acţiuni civile faptul că un medic răspunde unei cereri de eutanasiere sau de asistare la suicid”. În SUA, eutanasia este interzisă în toate statele, în afară de statul Oregon, unde e permisă doar pentru persoanele grav bolnave. În cazul Suediei, eutanasia nu se pedepseşte după lege. În unele cazuri excepţionale medicii pot deconecta aparatele care menţin bolnavul în viaţă.
Biserica, împotriva eutanasiei
În anul 2000, Biserica Ortodoxă Rusă a expus un punct de vedere referitor la această problemă: „ Recunoscând valoarea vieţii fiecărui om, clerul ortodox consideră inadmisibil orice formă specială de a legaliza eutanasia, considerând-o o formă specială de omucidere sau sinucidere sau combinarea uneia şi a alteia. Sfântul Sinod este împotriva oricărei forme de eutanasie”. Din punct de vedere religios, nici medicul, nici altcineva nu are dreptul să ridice viaţa unei persoane, iar cel care nu poate da cuiva viaţa nu i-o poate lua. În cazul în care o persoană se confruntă cu o boală incurabilă, Biserica recomandă folosirea tuturor mijloacelor în vederea uşurării durerii provocată de boală. Ca de exemplu, consiliere duhovniceacă şi rugăciune sau, din punct de vedere medical, administrarea unor tratamente normale. Biserica Ortodoxă Română consideră că eutanasia nu poate fi justificată nici medical, nici economic: „Medicul care o practică şi-a încălcat menirea şi comite un păcat grav, condamnat de Dumnezeu şi detestat de Biserică. Pentru evitarea unui asemenea păcat este nevoie de o informare corectă cu privire la gravitatea lui şi cu privire la sensul vieţii”. Nu numai Biserica Ortodoxă este împotriva eutanasiei, ci şi cea Greco-Catolică. Astfel, purtătorul de cuvânt al Eparhiei Greco Catolice Cluj-Gherla, Daniel Avram, susţine ideea că numai Dumnezeu are drept asupra vieţii. „Deoarece suntem Biserica Greco-Catolică, ne-am însuşit poziţia Bisericii Catolice. Singur Dumnezeu are drept asupra vieţii, tot el hotărăşte începutul şi sfârşitul”, a declarat Daniel Avram. Biserica Greco-Catolică nu poate fi de acord cu eutanasia sau cu uciderea pruncilor. Chiar dacă eutanasia înseamnă curmarea suferinţei bolnavului, pentru Biserică „suferinţa poate fi un moment de întărire întru credinţă şi, totodată, încercarea de a ne apropia de Dumnezeu”, a mai continuat Avram.
Beatrice Golondzac
Eutanasia, “moarte uşoară”
Prin eutanasie, care în greceşte înseamnă “moarte frumoasă sau uşoară”, se înţelege ajutorul medicului în curmarea vieţii pacientului ce suferă de o boală incurabilă. Pentru prima dată în istoria lumii, eutanasia a fost legalizată în anul 1906 în statul Ohio, SUA. De asemenea, eutanasia a fost practicată şi în Germania, pe vremea lui Hitler, unde copiii nou-născuţi care aveau probleme fizice, bolnavii incurabili sau invalizii erau omorâţi. În cele din urmă, pentru unele state, eutanasia a devenit ceva normal, astfel încât în Olanda numai în anul 1995 au murit prin eutanasie trei la sută dintre cei decedaţi. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, eutanasie înseamnă “metodă medicală de provocare a unei morţi nedureroase, pentru a curma suferinţa unui bolnav incurabil”. Potrivit articolelor 174 şi 175 din actualul Cod Penal, uciderea oricărei persoane, inclusiv a unei persoane bolnave incurabil, la cererea acesteia, este considerată infracţiune de omor simplu sau calificat. Într-un astfel de caz, după codul actual, pedeapsa aplicată poate fi închisoare de la trei la zece ani în cazul omorului simplu sau de la trei la 15 ani în cazul omorului calificat. Ministerul Justiţiei justifică introducerea eutanasiei prin mai multe argumente. Primul constă în faptul că o asemenea reglementare există şi în alte state europene, iar un alt argument se referă la preocuparea cu uciderea la cererea victimei să nu se pedepsească prea sever. Totuşi, medicii întâmpină o gravă problemă în momentul în care este nevoie să se ia o astfel de decizie. Directorul general al Spitalului Clinic Municipal din Cluj-Napoca, Nicolae Constantea, a declarat că “problema eutanasiei este una delicată, care trebuie dezbătută”. Şi familia are un rol important în luarea unei astfel de decizii, însă şi medicul este pus într-o situaţie delicată. Consider că România nu este pregătită pentru legalizarea eutanasiei”, a adăugat medicul Constantea.
Eutanasia în alte ţări
Prima ţară din lume care a legalizat eutanasia este Olanda. Chiar dacă legea a trebuit să treacă pe la Senat, aceasta a fost aprobată fără reţineri. Membrii partidului ecologist din Franţa au depus recent un proiect pentru legalizarea eutanasiei în cazul persoanelor afectate de afecţiuni incurabile. Legalizarea eutanasiei este susţinută de o parte dintre parlamentarii francezi. Potrivit unui sondaj realizat în martie 2008, nouă francezi din zece sunt de acord cu legalizarea acestei practici în cazul persoanelor care suferă de boli incurabile. În Franţa, Codul Penal prevede două feluri de eutanasie. Una activă, când moartea survine în urma intervenţiei medicilor şi una pasivă, adică abţinerea terapeutică de la tratament, fapt ce duce la neacordarea asistenţei medicale. Alături de Franţa, şi Luxemburg a legalizat eutanasia. Conform unui jurnal oficial din Luxemburg „nu poate fi sancţionat penal şi nu poate da loc unei acţiuni civile faptul că un medic răspunde unei cereri de eutanasiere sau de asistare la suicid”. În SUA, eutanasia este interzisă în toate statele, în afară de statul Oregon, unde e permisă doar pentru persoanele grav bolnave. În cazul Suediei, eutanasia nu se pedepseşte după lege. În unele cazuri excepţionale medicii pot deconecta aparatele care menţin bolnavul în viaţă.
Biserica, împotriva eutanasiei
În anul 2000, Biserica Ortodoxă Rusă a expus un punct de vedere referitor la această problemă: „ Recunoscând valoarea vieţii fiecărui om, clerul ortodox consideră inadmisibil orice formă specială de a legaliza eutanasia, considerând-o o formă specială de omucidere sau sinucidere sau combinarea uneia şi a alteia. Sfântul Sinod este împotriva oricărei forme de eutanasie”. Din punct de vedere religios, nici medicul, nici altcineva nu are dreptul să ridice viaţa unei persoane, iar cel care nu poate da cuiva viaţa nu i-o poate lua. În cazul în care o persoană se confruntă cu o boală incurabilă, Biserica recomandă folosirea tuturor mijloacelor în vederea uşurării durerii provocată de boală. Ca de exemplu, consiliere duhovniceacă şi rugăciune sau, din punct de vedere medical, administrarea unor tratamente normale. Biserica Ortodoxă Română consideră că eutanasia nu poate fi justificată nici medical, nici economic: „Medicul care o practică şi-a încălcat menirea şi comite un păcat grav, condamnat de Dumnezeu şi detestat de Biserică. Pentru evitarea unui asemenea păcat este nevoie de o informare corectă cu privire la gravitatea lui şi cu privire la sensul vieţii”. Nu numai Biserica Ortodoxă este împotriva eutanasiei, ci şi cea Greco-Catolică. Astfel, purtătorul de cuvânt al Eparhiei Greco Catolice Cluj-Gherla, Daniel Avram, susţine ideea că numai Dumnezeu are drept asupra vieţii. „Deoarece suntem Biserica Greco-Catolică, ne-am însuşit poziţia Bisericii Catolice. Singur Dumnezeu are drept asupra vieţii, tot el hotărăşte începutul şi sfârşitul”, a declarat Daniel Avram. Biserica Greco-Catolică nu poate fi de acord cu eutanasia sau cu uciderea pruncilor. Chiar dacă eutanasia înseamnă curmarea suferinţei bolnavului, pentru Biserică „suferinţa poate fi un moment de întărire întru credinţă şi, totodată, încercarea de a ne apropia de Dumnezeu”, a mai continuat Avram.
Beatrice Golondzac
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Primaria arunca undita dupa investitori publicat în data de 22-05-2011
- Muzeul Farmaciei, scos la vanzare publicat în data de 23-05-2011
- Primaria isi incalca legile publicat în data de 22-05-2011
- Primaria a pierdut primul pas în fata Impact publicat în data de 29-05-2011
- O controversata familie oradeana deschide spital privat la Cluj publicat în data de 29-05-2011
Tag-uri
Articol vizualizat de 827 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.