Bechtel se surpă din interior
De ani de zile compania americană Bechtel se chinuie să finalizeze măcar un tronson de câţiva kilometri din deja celebra Autostradă Transilvania, însă până în momentul de faţă se pare că cei de la Bechtel nu au avut niciun succes. De-a lungul timpului, asupra companiei şi modului cum americanii ştiu să-şi gestioneze contractul câştigat cu “dedicaţie” au planat diferite acuze. De această dată, chiar angajaţii Bechtel atrag atenţia asupra modului defectuos al lucrărilor pe care antreprenorul Autostrăzii Transilvania le face în Transilvania.
Un grup de angajaţi ai Bechtel atrag atenţia printr-un comunicat asupra faptului că lucrările la Tronsonul 3C, la Suplacu de Bârcău, sînt de proastă calitate şi, dacă segmentul de autostradă va fi finalizat în acest ritm, există mari sanse să nu poată fi folosit pe termen lung. “Nu vrem să îl contrazicem pe domnul profesor Burtescu Florian, dânsul este expert tehnic autorizat, însă a susţine că fisurile la viaduct nu sunt critice şi nu afectează structura acestuia, presupune un curaj deosebit. Oare doar 0,09% din fisuri au caracter de crăpătură, având dimensiuni mai mari de 2 milimetri? Iar 86% din fisuri sunt sub 0,3 milimetri? Sigur nu invers? Îl contrazic însă pe domnul profesor rapoartele asupra calităţii muncii prestate de Bechtel, întocmite în anul 2008 de firma de consultanţă Egis Route Scetauroute care au evidenţiat multiple încălcări ale normelor legale în domeniul construcţiilor. Probabil însă că rapoartele cu deficiente s-au oprit la Egis Route Scetauroute şi nu au fost înaintate Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Dacă pilonii vor rezista acţiunii continue a apei, dânsul va avea dreptate, dacă însă peste câţiva ani, aceştia vor prezenta probleme, cine îşi va asuma responsabilitatea?”, atrag atenţia angajaţii Bechtel.
În replică, oficialii companiei consideră că apelul făcut de proprii angajaţii nu este decât un mesaj tendenţios, iar toate lucrările contestate de comunicat respectă, din punct de vedere calitativ, cerinţele asumate pentru tronsonul de Suplacu de Bârcău. “Proiectul Autostrada Transilvania respecta cerinţele ISO9001 privind sistemul de gestiune a calităţii. Din totalul de materiale testate în cadrul proiectului, 98% trec testele de calitate de la prima încercare. Testele sunt efectuate conform sistemului ISO9001, care acoperă toate domeniile legate de management-ul de proiect, inginerie, proiectare, achiziţii, construcţii şi dare în folosinţă a construcţiilor civile, şi include teste pe sol, balast, umplutură de rocă, ciment, armături, sudură, toroane de cabluri, densitate, compactare, rezistenţă beton şi teste Benkelman, ca să numim numai o parte din testele efectiv realizate”, arată Bogdan Sgârcitu, reprezentantul companiei Bechtel.
Plăţi cu dedicaţie
Compania Bechtel a fost plătită pentru o serie de lucrări înainte de verificarea acestora, deşi legislaţia românească şi contractul nu permite acest lucru. În iunie 2007, fostul director al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Mihai Grecu, a decis ca antreprenorul Bechtel să fie plătit pentru toate lucrările de piloţi executate pentru autostrada Brasov-Bors, urmând ca 95% din cantităţile din lucrare să fie certificată abia după turnarea pe şantier a betonului pentru piloţi. Restul de 5% va fi certificat ulterior. Interesant este că acum, şefia CNADNR, este ocupată de Dorin Debuceanu, care în trecut a fost şi angajat la Bechtel. Astfel, s-a mai încălcat o prevedere a contractul încheiat între compania americană şi statul român, contract care interzice acest lucru. În CV-ul lui Debuceanu este menţionat că a fost angajat la Bechtel International INC Reno Nevada SUA, ca inginer de structuri (în perioada iunie – septembrie 2004) şi ca inginer la Departamentul de Control şi Asigurarea Calităţii, din septembrie 2004 până în septembrie 2005.
Mai mult, în contractul semnat în 2003 cu Guvernul Năstase, preţurile la care era angajat bugetul ţării erau cu mult supraevaluate. Materialele de construcţie aveau un preţ dublu faţă de cel al aceloraşi materiale folosite, spre exemplu, la Autostrada Soarelui. Potrivit anexei 1, tona de beton Bechtel a fost cotata, înca din 2003, la un preţ aproape dublu faţă de betonul similar decontat, în acea perioada, la construirea Autostrăzii Soarelui. Trebuie specificat că aceste valori mult mai mari se indexează anual, în euro. Spre exemplu, pentru betonul cu rezistenţă 20-25 americanii au primit un preţ de circa 130 de euro/metru cub, în timp ce pentru Autostrada Soarelui acelaşi tip de beton a costat în 2004 doar 65 de euro/metru cub. Pentru betonul clasa 15 la americani preţul a fost de 113,99 euro/metru cub, în timp ce preţul achitat pentru acelaşi tip de beton în alte cazuri a fost de 52 de euro/metru cub.
Se dărâmă drumurile
Conform comunicatului angajaţilor Bechtel, rapoartele asupra calităţii muncii prestate de Bechtel, întocmite în anul 2008 de firma de consultanta Egis Route Scetaroute, au evidenţiat multiple încălcări ale normelor legale în domeniul construcţiilor. “Probabil că rapoartele cu deficiente s-au oprit la Egis Route Scetaroute şi nu au fost înaintate Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Dacă pilonii vor rezista acţiunii continue a apei, dânsul (Burtescu Florin, n.red.) va avea dreptate, dacă însă peste câţiva ani, aceştia vor prezenta probleme, cine îşi va asuma responsabilitatea? Raportul domnului Burtescu Florian anulează toate constatările făcute în anul 2008 de angajatii Scetaroute la viaductul de la Suplacu de Bârcău. Se văd clar deviaţiile în plan vertical ale armăturilor la piloţi care erau în afara toleranţelor admise, neconformizaţi în realizarea armăturilor piloţilor a fost sesizată calitatea necorespunzătoare a betonului cu ocazia spargerilor de capete de piloţi. S-ar impune ca şefii Companiei Nationale de Autostrăzi să solicite o contraexpertiză pentru a se obţine şi o altă opinie autorizată cu privire la durabilitatea lucrărilor puse în operă la viaductul de la Suplacu de Bârcău. Calitatea muncii Bechtel s-a făcut simţită şi în realizarea taluzurilor pe Tronsonul 3C, anul trecut producându-se mai multe alunecări ale acestora? S-a promis finalizarea în anul 2009 a 20 de km de autostradă pe Tronsonul 3C, însă chiar nu mai pune nimeni preţ pe calitate? Rapoartele cu privire la neconformităţile identificate de Egis Route Scetaroute pe tronsonul 3C încă există, dar nu ar fi prima dată când unele documente dispar subit”, atrage atenţia comunicatul angajaţilor Bechtel.
Firma de consultanţă din Franţa, Scetauroute, face parte din grupul Egis, alături de o altă firmă, Semaly, la care Egis este acţionar cu 82,57 % din acţiuni. Coincidenţa face ca restul acţiunilor să fie deţinute de Societatea Franceză a Căilor Ferate (1,08% acţiuni) şi societatea Bechtel cu 16,35% din acţiuni.
Contractul Bechtel face obiectul şi unui dosar penal instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în care au fost cercetaţi Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, şi fostul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Mihail Băsulescu. Potrivit plângerii formulate, Mitrea şi Băsulescu nu ar fi respectat anumite dispozitii legale care fac referire la încheierea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Bors. Printr-o hotărâre de guvern, CNADNR a fost împuternicită de Guvern să semneze contractul de proiectare şi construire a autostrazii „Bechtel”. În calitate de director general al CNADNR, Mihail Băsulesu a semnat acest contract, însă, conform aceleiasi surse, nu s-a limitat la contractul aprobat, ci a semnat şi 14 anexe la acest contract. Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr 120/2003, odată cu respectivul contract şi anexele trebuiau supuse aprobării Guvernului României, întrucât erau parte integranta din el şi conţineau preţurile estimative ale lucrărilor. Astfel, bugetul de stat a suferit un mare prejudiciu. În cadrul cercetărilor, Miron Mitrea şi Băsulescu au obţinut neînceprea urmăririi penale pentru faptele de care a fost acuzat.
Ştefan Trandafir
Un grup de angajaţi ai Bechtel atrag atenţia printr-un comunicat asupra faptului că lucrările la Tronsonul 3C, la Suplacu de Bârcău, sînt de proastă calitate şi, dacă segmentul de autostradă va fi finalizat în acest ritm, există mari sanse să nu poată fi folosit pe termen lung. “Nu vrem să îl contrazicem pe domnul profesor Burtescu Florian, dânsul este expert tehnic autorizat, însă a susţine că fisurile la viaduct nu sunt critice şi nu afectează structura acestuia, presupune un curaj deosebit. Oare doar 0,09% din fisuri au caracter de crăpătură, având dimensiuni mai mari de 2 milimetri? Iar 86% din fisuri sunt sub 0,3 milimetri? Sigur nu invers? Îl contrazic însă pe domnul profesor rapoartele asupra calităţii muncii prestate de Bechtel, întocmite în anul 2008 de firma de consultanţă Egis Route Scetauroute care au evidenţiat multiple încălcări ale normelor legale în domeniul construcţiilor. Probabil însă că rapoartele cu deficiente s-au oprit la Egis Route Scetauroute şi nu au fost înaintate Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Dacă pilonii vor rezista acţiunii continue a apei, dânsul va avea dreptate, dacă însă peste câţiva ani, aceştia vor prezenta probleme, cine îşi va asuma responsabilitatea?”, atrag atenţia angajaţii Bechtel.
În replică, oficialii companiei consideră că apelul făcut de proprii angajaţii nu este decât un mesaj tendenţios, iar toate lucrările contestate de comunicat respectă, din punct de vedere calitativ, cerinţele asumate pentru tronsonul de Suplacu de Bârcău. “Proiectul Autostrada Transilvania respecta cerinţele ISO9001 privind sistemul de gestiune a calităţii. Din totalul de materiale testate în cadrul proiectului, 98% trec testele de calitate de la prima încercare. Testele sunt efectuate conform sistemului ISO9001, care acoperă toate domeniile legate de management-ul de proiect, inginerie, proiectare, achiziţii, construcţii şi dare în folosinţă a construcţiilor civile, şi include teste pe sol, balast, umplutură de rocă, ciment, armături, sudură, toroane de cabluri, densitate, compactare, rezistenţă beton şi teste Benkelman, ca să numim numai o parte din testele efectiv realizate”, arată Bogdan Sgârcitu, reprezentantul companiei Bechtel.
Plăţi cu dedicaţie
Compania Bechtel a fost plătită pentru o serie de lucrări înainte de verificarea acestora, deşi legislaţia românească şi contractul nu permite acest lucru. În iunie 2007, fostul director al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Mihai Grecu, a decis ca antreprenorul Bechtel să fie plătit pentru toate lucrările de piloţi executate pentru autostrada Brasov-Bors, urmând ca 95% din cantităţile din lucrare să fie certificată abia după turnarea pe şantier a betonului pentru piloţi. Restul de 5% va fi certificat ulterior. Interesant este că acum, şefia CNADNR, este ocupată de Dorin Debuceanu, care în trecut a fost şi angajat la Bechtel. Astfel, s-a mai încălcat o prevedere a contractul încheiat între compania americană şi statul român, contract care interzice acest lucru. În CV-ul lui Debuceanu este menţionat că a fost angajat la Bechtel International INC Reno Nevada SUA, ca inginer de structuri (în perioada iunie – septembrie 2004) şi ca inginer la Departamentul de Control şi Asigurarea Calităţii, din septembrie 2004 până în septembrie 2005.
Mai mult, în contractul semnat în 2003 cu Guvernul Năstase, preţurile la care era angajat bugetul ţării erau cu mult supraevaluate. Materialele de construcţie aveau un preţ dublu faţă de cel al aceloraşi materiale folosite, spre exemplu, la Autostrada Soarelui. Potrivit anexei 1, tona de beton Bechtel a fost cotata, înca din 2003, la un preţ aproape dublu faţă de betonul similar decontat, în acea perioada, la construirea Autostrăzii Soarelui. Trebuie specificat că aceste valori mult mai mari se indexează anual, în euro. Spre exemplu, pentru betonul cu rezistenţă 20-25 americanii au primit un preţ de circa 130 de euro/metru cub, în timp ce pentru Autostrada Soarelui acelaşi tip de beton a costat în 2004 doar 65 de euro/metru cub. Pentru betonul clasa 15 la americani preţul a fost de 113,99 euro/metru cub, în timp ce preţul achitat pentru acelaşi tip de beton în alte cazuri a fost de 52 de euro/metru cub.
Se dărâmă drumurile
Conform comunicatului angajaţilor Bechtel, rapoartele asupra calităţii muncii prestate de Bechtel, întocmite în anul 2008 de firma de consultanta Egis Route Scetaroute, au evidenţiat multiple încălcări ale normelor legale în domeniul construcţiilor. “Probabil că rapoartele cu deficiente s-au oprit la Egis Route Scetaroute şi nu au fost înaintate Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Dacă pilonii vor rezista acţiunii continue a apei, dânsul (Burtescu Florin, n.red.) va avea dreptate, dacă însă peste câţiva ani, aceştia vor prezenta probleme, cine îşi va asuma responsabilitatea? Raportul domnului Burtescu Florian anulează toate constatările făcute în anul 2008 de angajatii Scetaroute la viaductul de la Suplacu de Bârcău. Se văd clar deviaţiile în plan vertical ale armăturilor la piloţi care erau în afara toleranţelor admise, neconformizaţi în realizarea armăturilor piloţilor a fost sesizată calitatea necorespunzătoare a betonului cu ocazia spargerilor de capete de piloţi. S-ar impune ca şefii Companiei Nationale de Autostrăzi să solicite o contraexpertiză pentru a se obţine şi o altă opinie autorizată cu privire la durabilitatea lucrărilor puse în operă la viaductul de la Suplacu de Bârcău. Calitatea muncii Bechtel s-a făcut simţită şi în realizarea taluzurilor pe Tronsonul 3C, anul trecut producându-se mai multe alunecări ale acestora? S-a promis finalizarea în anul 2009 a 20 de km de autostradă pe Tronsonul 3C, însă chiar nu mai pune nimeni preţ pe calitate? Rapoartele cu privire la neconformităţile identificate de Egis Route Scetaroute pe tronsonul 3C încă există, dar nu ar fi prima dată când unele documente dispar subit”, atrage atenţia comunicatul angajaţilor Bechtel.
Firma de consultanţă din Franţa, Scetauroute, face parte din grupul Egis, alături de o altă firmă, Semaly, la care Egis este acţionar cu 82,57 % din acţiuni. Coincidenţa face ca restul acţiunilor să fie deţinute de Societatea Franceză a Căilor Ferate (1,08% acţiuni) şi societatea Bechtel cu 16,35% din acţiuni.
Contractul Bechtel face obiectul şi unui dosar penal instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în care au fost cercetaţi Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, şi fostul director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Mihail Băsulescu. Potrivit plângerii formulate, Mitrea şi Băsulescu nu ar fi respectat anumite dispozitii legale care fac referire la încheierea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj-Bors. Printr-o hotărâre de guvern, CNADNR a fost împuternicită de Guvern să semneze contractul de proiectare şi construire a autostrazii „Bechtel”. În calitate de director general al CNADNR, Mihail Băsulesu a semnat acest contract, însă, conform aceleiasi surse, nu s-a limitat la contractul aprobat, ci a semnat şi 14 anexe la acest contract. Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr 120/2003, odată cu respectivul contract şi anexele trebuiau supuse aprobării Guvernului României, întrucât erau parte integranta din el şi conţineau preţurile estimative ale lucrărilor. Astfel, bugetul de stat a suferit un mare prejudiciu. În cadrul cercetărilor, Miron Mitrea şi Băsulescu au obţinut neînceprea urmăririi penale pentru faptele de care a fost acuzat.
Ştefan Trandafir
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
- Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
- Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
- Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
- Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 1915 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii