Justiţia, deasupra legii
Procesul 204/211/2004, care prevede un caz banal de partaj în urma unui divorţ, s-a soldat cu o mulţime de încurcături, unele dintre ele având conotaţii penale. Astfel, unul dintre cei doi soţi, Jakab Gerald Attila, a ajuns să nu primească nimic, deşi el ar fi trebuit să obţină jumătate din casa şi terenul pe care le-a cumpărat împreună cu Nagy Anna Maria, fosta sa soţie.
De la cartea funciară, reclamantul Jakab Gerald a obţinut doar o copie a articolului 33 din Legea 7/199, care stipulează că „erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu”, fără să i se soluţioneze eroarea şi doar amintindu-i-se că cererea pe care a facut-o ar putea corecta eroarea din cartea funciară.
Vox legis
Conform legislaţiei în vigoare, un proces penal ar fi trebuit să oprească procesul civil de partaj, fapt care nu s-a întâmplat şi în realitate. Inginerul Pogăcean Ioan, care a făcut expertiza în cadrul procesului de partaj, a negat lucrurile din cartea funciară şi a scris în cadrul raportului că au fost aduse modificări casei vechi, cumpărate pe baza contractului de vânzare-cumpărare. Astfel, expertul a propus trei soluţii: una care a fost cerută de reclamantul Jakab Gerald şi care propunea ca întregul imobil să se atribuie lui Jakab Anna Maria, urmând ca aceasta să plătească o sumă de 764.721. RON, echivalentul a 235.298 euro. A doua soluţie este cerută de pârâtă şi prevede anularea contractului de vânzare-cumpărare, iar întregul imobil să i se atribuie ei şi reclamantului să i se plătească o sumă echivalentă cu cota de jumătate din investiţiile comune evaluate la 185.917 RON sau 57,205 euro. A treia variantă este sugerată de reclamant şi solicită ca întregul imobil să se vândă prin licitaţie publică, iar valoarea să fie împărţită între cei doi soţi şi fiecare să primească jumătate din 1.376.498 lei sau 423.537 euro.
Cereri refuzate pe val
Un alt lucru suspect întâmplat în cadrul acestui proces a fost faptul că deşi reclamantul Jakab Gerald Attila a depus o cerere prin care a anunţat că doreşte ca soţiei sale să i se găsească un tutore legislativ, pentru că are o stare medicală incertă, cererea a fost respinsă. Reclamantul a adus în faţa instanţei mai multe certificări medicale, care arătau că fosta sa soţie suferă de o schizofrenie paranoică, ea crezând că este spionată de poliţie şi chiar de autism.
O altă cerere întocmită de către reclamantul Jakab Gerald a fost făcută pentru începerea urmăririi penale a judecătoarelor Bujor Francesca şi Buduşan Silvia Valeria pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi mărturie mincinoasă. Această cerere a fost dublată de o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru neînceperea procesului. Ambele cereri nu au fost soluţionate.
Simulaţie inexistentă
Actul legislativ pe care pârâta şi-a bazat defensiva este articolul 1175 din Codul civil, care prevede că un act notarial poate fi un „pseudo-fals” atât timp cât în paralel cu acesta este semnat un act cu caracter secret, care să precizeze adevăratele raporturi juridice pe care părţile înţeleg să le stabilească în realitate. Însă, introducerea în dosar a unui contract de întreţinere nesemnat nu poate fi considerat un proces de simulaţie, pentru că atâta vreme cât actul nu este semnat, nu poate fi justificat doar cu martori. Din actul de întreţinere reiese că Jakab Gerald şi Jakab Anna Maria ar primi imobilul de pe strada Fabricii numărul 66 după moartea părinţilor soţiei. Dacă actul ar fi fost o simulaţie adevărată, ar fi trebuit să fie o donaţie din partea părinţilor către Jakab Anna şi aceasta să primească toate drepturile asupra casei fără să fie un bun comun în căsătoria celor doi. Astfel, acesta ar fi fost singurul caz valabil în care Jakab Anna ar fi putut primi în urma divorţului toată casa şi terenul aferent.
Tiberiu Hrihorciuc
“ Dacă nu îţi soliciţi drepturile în procesul de partaj, nu ar trebui să îţi primeşti nimic din ceea ce ţi se cuvine”. Asta a fost scuza judecătorilor Anca-Adriana Pop şi Alina Rodina, care au dat o astfel de sentinţă irevocabilă în recursul procesului dintre reclamantul Jakab Gerald Attila şi Nagy Anna Maria, SC Jakab Company SRL, SC Medalion Comimpex SRL, respectiv lichidatoii Pintea Ioan Ovidiu şi Nagy Alexandru. Astfel, Nagy Anna Maria, fosta soţie a lui Jakab Gerald Attila, a primit casa pe care aceştia au cumpărat-o de la părinţii fetei, pe baza unui act nesemnat, care a fost mai presus de un act notarial. Deşi foştii soţi Jakab Anna Maria şi Jakab Gerald Attila aveau un contract de vânzare-cumpărare legalizat la notar (încă din 31 martie 1998) pentru imobilul de pe stradul Fabricii numărul 66 de la tatăl soţiei, Nagy Alexandru , acesta nu a fost luat în seamă. La proces a depus mărturie avocatul Giurcă Flavia Ioana, care a semnat actul notarial de vânzare- cumpărare şi a zis că banii nu s-au oferit integral într-un stil interpretabil, deşi o mărturie a unui avocat asupra unui înscris semnat despre aceasta este ilegal. Astfel, avocata- pe numele ei actual, Maier Flavia Ioana,- a declarat în timpul procesului că „îmi amintesc că tatăl pârâtei, întrebat fiind de doamna notar dacă i s-a achitat preţul, a răspuns- citez <ştiţi cum este între părinţi şi copii>”
Probleme la cartea funciară
Jakab Gerald s-a mirat când a observat că în mijlocul procesului a fost introdus un act de întreţinere nesemnat şi care arăta că Jakab Anna Maria şi Jakab Gerald Attila ar fi primit în întreţinere imobilul de pe strada Fabricii numărul 66, urmând ca după decesul proprietarilor Nagy Alexandru şi Nagy Elisabeta, aceasta să devină proprietara imobilului. El nu ştia de existenţa acestui act până în acel moment şi a sesizat că documentul pe care l-a autentificat la notar a fost anulat de către acest act “în alb”. Din momentul în care au primit imobilul, cei doi soţi au făcut îmbunătăţiri ale acestuia şi au primit de la Primăria municipiului Cluj-Napoca un certificat de urbanism pentru mansardare, pe baza căruia au renovat locuinţa primită. În urma îmbunătăţirilor, proprietarii s-au ales la vremea respectivă cu un act prin care se adevereşte că structura clădirii a fost modificată. Acest lucru a fost recunoscut chiar şi de către un expert evaluator tehnico-juridic, deşi în cartea funciară a imobilului nu este recunoscuă modificarea. În timpul procesului, Jakab Gerald a aflat că în cartea funciară nu apare corect înscrisă modificarea casei şi a încercat să rezolve problema, dar nu a reuşit şi a depus o plângere penală împotriva reprezentanţilor serviciului cărţii funciare. Când a mers la cartea funciară să îşi rezolve problema, reclamantului Jakab Gerald i s-au închis uşile şi deşi acesta a cerut începerea a unei cercetări penale şi la poliţie, şi la judecătorie, nu a primit un răspuns concludent de nici una dintre aceste părţi.
Probleme la cartea funciară
Jakab Gerald s-a mirat când a observat că în mijlocul procesului a fost introdus un act de întreţinere nesemnat şi care arăta că Jakab Anna Maria şi Jakab Gerald Attila ar fi primit în întreţinere imobilul de pe strada Fabricii numărul 66, urmând ca după decesul proprietarilor Nagy Alexandru şi Nagy Elisabeta, aceasta să devină proprietara imobilului. El nu ştia de existenţa acestui act până în acel moment şi a sesizat că documentul pe care l-a autentificat la notar a fost anulat de către acest act “în alb”. Din momentul în care au primit imobilul, cei doi soţi au făcut îmbunătăţiri ale acestuia şi au primit de la Primăria municipiului Cluj-Napoca un certificat de urbanism pentru mansardare, pe baza căruia au renovat locuinţa primită. În urma îmbunătăţirilor, proprietarii s-au ales la vremea respectivă cu un act prin care se adevereşte că structura clădirii a fost modificată. Acest lucru a fost recunoscut chiar şi de către un expert evaluator tehnico-juridic, deşi în cartea funciară a imobilului nu este recunoscuă modificarea. În timpul procesului, Jakab Gerald a aflat că în cartea funciară nu apare corect înscrisă modificarea casei şi a încercat să rezolve problema, dar nu a reuşit şi a depus o plângere penală împotriva reprezentanţilor serviciului cărţii funciare. Când a mers la cartea funciară să îşi rezolve problema, reclamantului Jakab Gerald i s-au închis uşile şi deşi acesta a cerut începerea a unei cercetări penale şi la poliţie, şi la judecătorie, nu a primit un răspuns concludent de nici una dintre aceste părţi.
De la cartea funciară, reclamantul Jakab Gerald a obţinut doar o copie a articolului 33 din Legea 7/199, care stipulează că „erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu”, fără să i se soluţioneze eroarea şi doar amintindu-i-se că cererea pe care a facut-o ar putea corecta eroarea din cartea funciară.
Vox legis
Conform legislaţiei în vigoare, un proces penal ar fi trebuit să oprească procesul civil de partaj, fapt care nu s-a întâmplat şi în realitate. Inginerul Pogăcean Ioan, care a făcut expertiza în cadrul procesului de partaj, a negat lucrurile din cartea funciară şi a scris în cadrul raportului că au fost aduse modificări casei vechi, cumpărate pe baza contractului de vânzare-cumpărare. Astfel, expertul a propus trei soluţii: una care a fost cerută de reclamantul Jakab Gerald şi care propunea ca întregul imobil să se atribuie lui Jakab Anna Maria, urmând ca aceasta să plătească o sumă de 764.721. RON, echivalentul a 235.298 euro. A doua soluţie este cerută de pârâtă şi prevede anularea contractului de vânzare-cumpărare, iar întregul imobil să i se atribuie ei şi reclamantului să i se plătească o sumă echivalentă cu cota de jumătate din investiţiile comune evaluate la 185.917 RON sau 57,205 euro. A treia variantă este sugerată de reclamant şi solicită ca întregul imobil să se vândă prin licitaţie publică, iar valoarea să fie împărţită între cei doi soţi şi fiecare să primească jumătate din 1.376.498 lei sau 423.537 euro.
Cereri refuzate pe val
Un alt lucru suspect întâmplat în cadrul acestui proces a fost faptul că deşi reclamantul Jakab Gerald Attila a depus o cerere prin care a anunţat că doreşte ca soţiei sale să i se găsească un tutore legislativ, pentru că are o stare medicală incertă, cererea a fost respinsă. Reclamantul a adus în faţa instanţei mai multe certificări medicale, care arătau că fosta sa soţie suferă de o schizofrenie paranoică, ea crezând că este spionată de poliţie şi chiar de autism.
Judecătoarea Francesca Bujor a respins această cerere, motivând că inculpata este în deplinătatea facultăţilor mentale şi neglijând analiza medicală.
Reclamantul Jakab Gerald a mai depus încă o cerere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva avocatei Giurcă Maier Flavia, mai precis o mărturie împotriva unui act semnat de ea. Jakab a motivat în cadrul cererii sale că a acordat banii în momentul semnării actului de vânzare-cumpărare a imobilului şi că pentru a acorda aceşti bani a vândut chiar un imobil din proprietatea sa.
Reclamantul Jakab Gerald a mai depus încă o cerere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva avocatei Giurcă Maier Flavia, mai precis o mărturie împotriva unui act semnat de ea. Jakab a motivat în cadrul cererii sale că a acordat banii în momentul semnării actului de vânzare-cumpărare a imobilului şi că pentru a acorda aceşti bani a vândut chiar un imobil din proprietatea sa.
O altă cerere întocmită de către reclamantul Jakab Gerald a fost făcută pentru începerea urmăririi penale a judecătoarelor Bujor Francesca şi Buduşan Silvia Valeria pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi mărturie mincinoasă. Această cerere a fost dublată de o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru neînceperea procesului. Ambele cereri nu au fost soluţionate.
Simulaţie inexistentă
Actul legislativ pe care pârâta şi-a bazat defensiva este articolul 1175 din Codul civil, care prevede că un act notarial poate fi un „pseudo-fals” atât timp cât în paralel cu acesta este semnat un act cu caracter secret, care să precizeze adevăratele raporturi juridice pe care părţile înţeleg să le stabilească în realitate. Însă, introducerea în dosar a unui contract de întreţinere nesemnat nu poate fi considerat un proces de simulaţie, pentru că atâta vreme cât actul nu este semnat, nu poate fi justificat doar cu martori. Din actul de întreţinere reiese că Jakab Gerald şi Jakab Anna Maria ar primi imobilul de pe strada Fabricii numărul 66 după moartea părinţilor soţiei. Dacă actul ar fi fost o simulaţie adevărată, ar fi trebuit să fie o donaţie din partea părinţilor către Jakab Anna şi aceasta să primească toate drepturile asupra casei fără să fie un bun comun în căsătoria celor doi. Astfel, acesta ar fi fost singurul caz valabil în care Jakab Anna ar fi putut primi în urma divorţului toată casa şi terenul aferent.
Tiberiu Hrihorciuc
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- România pierde pe mâna magistratilor publicat în data de 14-10-2008
- România, în topul celor mai vulnerabile tari publicat în data de 14-10-2008
- Interceptarile ilegale, o moda în România publicat în data de 14-10-2008
- Starea justitiei în România publicat în data de 14-10-2008
- Bulgaria si România, cele mai sarace tari ale UE publicat în data de 16-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2034 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii