Guvernul Emil Boc intenţionează să elimine remuneraţia plătită pentru drepturile de autor începând cu luna următoare, această măsură venind din dorinţa de a obţine venituri bugetare. Astfel, pune în pericol libertatea de exprimare şi dreptul de creaţie, cei mai afectaţi fiind jurnaliştii şi oamenii de cultură. Însă această măsură anticriză nu va avea efectul dorit de către Guvern deoarece drepturile de autor sunt impozitate. Mass-media ar fi printre domeniile cele mai lovite de suspendarea plăţii drepturilor de autor, adoptarea acestei prevederi punând în pericol exercitarea profesiei de jurnalist. Revizuirea legii drepturilor de autor, care funcţionează de mai bine de peste zece ani a fost propusă la întâlnirea sindicaliştilor cu reprezentanţii Finanţelor şi au fost făcute publice de către Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa: "Guvernul ar putea adopta în februarie o ordonanţă de urgenţă prin care să elimine remunerarea sub formă de drepturi de autor".

Guvernul Boc, îngrijorat de evaziuni

Drepturile de autor sunt impozitate cu 16% cota unică a impozitului pe venit după ce se aplică o deducere de 40% pentru materialele folosite în conceperea operei care face obiectul drepturilor de autor. În cazul salariilor, pe lângă impozitul de 16% se aplică o serie de contri­buţii ale angajatorului şi angajatului (contribuţii la asigurările de sănătate, la asigurările sociale etc.). Legea drepturilor de autor permite însă celor care au încheiate astfel de contracte să facă plăţi către asigurările de sănătate sau sociale. Hossu a precizat că Guvernul Boc este îngrijorat de faptul că tentaţia de a plăti impozite mai mici împinge tot mai multe firme din România să-şi plătească angajaţii cu salariul minim trecut pe cartea de muncă şi restul de bani prin alte forme de plată, precum drepturi de autor, microîntreprinderi sau persoană fizică autorizată (PFA) sau chiar "la plic". Primul-ministru Emil Boc a declarat recent la Cluj, că o decizie privind emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să anuleze posibilitatea salarizării prin contract de drepturi de autor nu a fost luată încă. Premierul a mai afirmat că propunerea va fi analizată şi apoi prezentată din nou sindicatelor. "A fost o discuţie, împreună cu sindicatele şi patronatele, pe această temă. Urmează să facem o analiză, la nivelul Guvernului. O vom rediscuta cu patronatele şi sindicatele şi vom vedea la ce soluţie vom ajunge. Deocamdată a fost ridicată tema, dar nu a fost luată nici o decizie, urmând să se facă o analiză în acest sens", a declarat presei clujene Emil Boc.

PSD se împotriveşte

Mircea Geoană, preşedintele Senatului, s-a întâlnit cu cu membrii Clubului Roman de Presa (CRP) pentru a discuta despre această propunere a Guvernului iar după această întrevedere, aceasta a declarat: “Ziariştii vor putea fi plătiţi mai departe pe baza drepturilor de autor. Este firesc ca cei care îşi câstigă banii pe baza acestui instrument legal să poată beneficia în continuare de el”. De asemenea, preşedintele CRP, Indira Crasnea, a afirmat că „Mircea Geoană va fi avocatul nostru în Coaliţie pentru menţinerea drepturilor de autor în presă. Drepturile de autor trebuie să se menţină în profesia noastră, căci e parte din identitatea profesiunii de jurnalist şi sunt specifice meseriei”. Rodica Pârvu, directorul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, afirmă că şi în forma actuală, legea a adus mulţi bani la buget şi ea nu ar trebui desfiinţată. Legea drepturilor de autor a fost emisă în anul 1996 şi reglementează o arie foarte vastă: activităţile intelectuale în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, scrierile publicistice, cursurile universitare, manualele, compoziţiile muzicale, operele cinematografice şi fotografice, sculptura, gravura, designul, operele de arhitectură, hărţile şi desenele tipografice sau geografice. Facilităţile fiscale acordate acestor bresle au o veche tradiţie în ţările cu o cultură avansată. Mai mult, implementarea drepturilor de autor este recomandare expresă a Uniunii Europene. Paradoxal, în urmă cu câteva săptămâni, Cabinetul Boc prezenta contractele de drepturi de autor ca soluţie pentru ieşirea din criza Ordonanţei neconstituţionale a cumulului de pensii cu salarii. Decizia a lovit într-o largă categorie de bugetari săraci: profesori, medici, actori, dar şi în foşti poliţişti sau militari care n-au revenit în sistem, ci s-au angajat, tot la stat, ca funcţionari sau profesori. Până ca Ordonanţa să fie declarată neconstituţională, Boc găsise soluţia contractelor de drepturi de autor pentru rezolvarea nedreptăţii. Acum acelaşi Cabinet Boc vrea să suspende de tot drepturile de autor.

5,5% din PIB, datorită drepturilor de autor

„Veniturile aduse la bugetul de stat de industriile culturale, prin contractele pentru drepturi de autor, reprezintă 5,5 la sută din Produsul Intern Brut, mai mult decât industria mineritului”, a declarat săptămâna trecută Ministrul Culturii şi al Cultelor, Theodor Paleologu. Din datele centralizate de Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), reiese că 61,5% din fişele fiscale depuse de angajatori la Fisc în 2007 cuprindeau venituri pe cartea de muncă la nivelul salariului minim pe economie. Tot din datele ANAF reiese că peste 37.000 de români erau plătiţi cu drepturi de autor în 2007.

Modelul francez, demn de urmat

Nici presa franceză nu a scăpat neatinsă de către criza financiară globală. Spre deosebire de cazul României însă, preşedintele Nicolas Sarkozy a promis că va susţine presa franceză în perioada crizei, printr-o infuzie de lichidităţi de 600 de milioane de euro, abonamente gratuite pentru tinerii de peste 18 ani şi dublarea bugetului de promovare al statului pentru principalele ziare naţionale. Potrivit Brand Republic, infuzia de capital va acoperi următorii trei ani şi va suplimenta bugetul de 1,5 miliarde de euro alocaţi anual presei de către statul francez, sub forma unor scutiri de taxe. Noile măsuri au ca obiectiv să determine scăderea preţurilor foarte mari practicate de tipografiile din Franţa, aflate sub controlul sindicatului comunist Le Livre. De asemenea, se vor acorda scutiri de taxe şi reţelelor de distribuţie a presei. Investitorii internaţionali, care puteau deţine maxim 20% dintre acţiunile unei companii din domeniul presei, vor fi stimulaţi să investească, oferindu-li-se acces mai larg la ziarele franceze, inclusiv prin practicarea de scutiri de taxe pentru ediţiile online. Sarkozy a promis, de asemenea, că statul francez îşi va dubla bugetele de promovare pentru print şi digital, potrivit Jurnalului Naţional.


Andreea Mitrică