Clujul invadează capitala
Peste 20 de clujeni deţin funcţii importante în cadrul administraţiei centrale
Emil Boc şi-a format echipa de consilieri în mare parte din clujeni
Justiţia este dominată de locuitorii urbei de pe Someş
Emil Boc şi-a format echipa de consilieri în mare parte din clujeni
Justiţia este dominată de locuitorii urbei de pe Someş
Clujul a fost unul din judeţele cele mai căutate când a venit vorba de capital uman pentru posturile de conducere din cadrul administraţiei centrale. Chiar dacă mare parte dintre aceştia au fost nevoiţi să plece odată cu schimbarea culorii politice a guvernării, sunt şi mulţi care au rezistat schimbărilor de ordin politic. Odată cu venirea lui Emil Boc în fruntea Guvernului, numărul clujenilor din posturile de conducere a crescut simţitor.
Toţi oamenii...premierului
Cea mai importantă funcţie deţinută de un clujean la Bucureşti este cea de premier, Emil Boc renunţând la calitatea de primar al municipiului Cluj-Napoca în favoarea celei de şef al executivului. Emil Boc, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept şi la cea de Ştiinţe Politice din cadrul UBB Cluj a deţinut funcţia de deputat în Parlamentul României în perioada 2000- 2004 şi cea de primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 2004- 2008. Odată cu preluarea mandatului în fruntea Executivului de către fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, „echipa” de clujeni de la Bucureşti s-a mărit considerabil. Astfel, Emil Boc s-a „înconjurat” de apropiaţi fideli din oraşul de baştină. Cea mai importantă funcţie o deţine decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Cătălin Baba, acesta fiind numit şeful Cancelariei primului-ministru. Cătălin Hinţea şi Dan Lazăr, ambii conferenţiari universitari, colegi cu Baba la FSPAC, vor lua şi ei drumul Bucureştiului, urmând a-l consilia pe Boc pe domeniul economic şi, respectiv, administraţie locală. Ştefania Ferencz, fostul director general al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi Evidenţa Populaţiei din cadrul Primăriei Cluj-Napoca l-a urmat pe Emil Boc la Bucureşti, momentan ocupând funcţia de şefă de cabinet a primului-ministru.
Trei Doamne şi toţi şefi
Victoria PDL în alegerile generale din toamna anului trecut a propulsat în funcţii importante din Parlamentul României trei dintre aleşii clujeni. Printre demnitarii care deţin funcţii în Parlamentul României se regăsesc Daniel Buda, şeful Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Mihail Hărdău, şeful Comisiei pentru Învăţământ din Senat şi Adrian Guzău, vicepreşedintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii din cadrul camerei inferioare a Parlamentului. Daniel Buda, câştigător în colegiul doi pentru Camera Deputaţilor la alegerile din noiembrie 2008, a mai deţinut în legislatura 2004-2008, pe lângă funcţia de deputat, şi cea de vicepreşedinte al comisiei pe care în momentul de faţă o conduce. Un alt şef de comisie parlamentară originar din Cluj este Mihail Hărdău. Acesta a deţinut în perioada 2005-2007 portofoliul educaţiei în guvernul Tăriceanu. În momentul de faţă acesta ocupă funcţia de şef al Comisiei de Învăţământ din cadrul Senatului. Adrian Gurzău deţine pentru a doua oară funcţia de deputat, după ce timp de aproximativ 100 de zile l-a înlocuit, în 2004, pe Emil Boc, câştigător la alegerile locale pentru Primăria municipiului Cluj-Napoca. Gurzău, în prezent vicepreşedintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii a mai deţinut timp de două mandate şi funcţia de consilier în cadrul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. Declaraţia sa de avere, relevă faptul că Gurzău este cam cel mai sărac parlamentar clujean, el Având, în coproprietate, un singur apartament.
Justiţia la mâna clujenilor
Nici la capitolul justiţie clujenii nu s-au lăsat mai prejos. Nu mai puţin de patru clujeni s-au încadrat în cerinţe, ocupând funcţii importante în DNA, CSM sau ÎCCJ. Aceştia sunt Virgil Andrieş, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Doru Ţuluş, şef secţie DNA, Gheorghe Buta, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Daniel Morar, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Toţi oamenii...premierului
Cea mai importantă funcţie deţinută de un clujean la Bucureşti este cea de premier, Emil Boc renunţând la calitatea de primar al municipiului Cluj-Napoca în favoarea celei de şef al executivului. Emil Boc, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept şi la cea de Ştiinţe Politice din cadrul UBB Cluj a deţinut funcţia de deputat în Parlamentul României în perioada 2000- 2004 şi cea de primar al municipiului Cluj-Napoca în perioada 2004- 2008. Odată cu preluarea mandatului în fruntea Executivului de către fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, „echipa” de clujeni de la Bucureşti s-a mărit considerabil. Astfel, Emil Boc s-a „înconjurat” de apropiaţi fideli din oraşul de baştină. Cea mai importantă funcţie o deţine decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Cătălin Baba, acesta fiind numit şeful Cancelariei primului-ministru. Cătălin Hinţea şi Dan Lazăr, ambii conferenţiari universitari, colegi cu Baba la FSPAC, vor lua şi ei drumul Bucureştiului, urmând a-l consilia pe Boc pe domeniul economic şi, respectiv, administraţie locală. Ştefania Ferencz, fostul director general al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi Evidenţa Populaţiei din cadrul Primăriei Cluj-Napoca l-a urmat pe Emil Boc la Bucureşti, momentan ocupând funcţia de şefă de cabinet a primului-ministru.
Trei Doamne şi toţi şefi
Victoria PDL în alegerile generale din toamna anului trecut a propulsat în funcţii importante din Parlamentul României trei dintre aleşii clujeni. Printre demnitarii care deţin funcţii în Parlamentul României se regăsesc Daniel Buda, şeful Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Mihail Hărdău, şeful Comisiei pentru Învăţământ din Senat şi Adrian Guzău, vicepreşedintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii din cadrul camerei inferioare a Parlamentului. Daniel Buda, câştigător în colegiul doi pentru Camera Deputaţilor la alegerile din noiembrie 2008, a mai deţinut în legislatura 2004-2008, pe lângă funcţia de deputat, şi cea de vicepreşedinte al comisiei pe care în momentul de faţă o conduce. Un alt şef de comisie parlamentară originar din Cluj este Mihail Hărdău. Acesta a deţinut în perioada 2005-2007 portofoliul educaţiei în guvernul Tăriceanu. În momentul de faţă acesta ocupă funcţia de şef al Comisiei de Învăţământ din cadrul Senatului. Adrian Gurzău deţine pentru a doua oară funcţia de deputat, după ce timp de aproximativ 100 de zile l-a înlocuit, în 2004, pe Emil Boc, câştigător la alegerile locale pentru Primăria municipiului Cluj-Napoca. Gurzău, în prezent vicepreşedintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii a mai deţinut timp de două mandate şi funcţia de consilier în cadrul Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. Declaraţia sa de avere, relevă faptul că Gurzău este cam cel mai sărac parlamentar clujean, el Având, în coproprietate, un singur apartament.
Justiţia la mâna clujenilor
Nici la capitolul justiţie clujenii nu s-au lăsat mai prejos. Nu mai puţin de patru clujeni s-au încadrat în cerinţe, ocupând funcţii importante în DNA, CSM sau ÎCCJ. Aceştia sunt Virgil Andrieş, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Doru Ţuluş, şef secţie DNA, Gheorghe Buta, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Daniel Morar, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Judecătorul Virgil Andreieş a fost ales preşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii în urmă cu aproximativ două săptămâni, acesta înlocuind-o pe Lidia Bărbulescu în fruntea magistraţilor români. Andreieş a mai deţinut, din 2005 până în 2008 funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Cluj. Acesta este acuzat că ar fi “favorizat” excluderea din magistratură a unui judecător clujean, Sergiu Leon Rus, pe Andreieş deranjându-l faptul că Rus ar fi candidat pentru şefia Curţii de Apel Cluj. Asta în condiţiile în care postul cu pricina era vizat de un apropiat al lui Andrieş. Daniel Morar a fost numit în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în anul 2004, el „rezistând” şi în această legislatură. Funcţia sa este asimilată funcţiei de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Daniel Morar este cunoscut în principal pentru activitatea sa în fruntea acestei instituţii, procesele în care deminitari români sunt acuzaţi de fapte de corupţie crescând sub mandatul acestuia. Doru Ţuluş, şeful secţiei DNA care se ocupă de cazurile în care sunt implicate personalităţile publice a fost implicat la mijlocul anului trecut într-un scandal legat de activitatea sa profesională. La vremea respectivă, Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justiţiei a dorit demiterea acestuia din funcţie, însă CSM a considerat că activitatea profesională a procurorului este fără cusur.
La vremea respectivă Ţuluş acuza presiuni politice din partea PNL. Gheorghe Buta, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost de mai multe ori “în cărţi” să ocupe funcţii importante din justiţie. Astfel, acesta a fost anunţat ca posibil candidat atât pentru postul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cât şi pentru funcţia de ministu al Justiţiei. El a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Cluj şi este văzut de concurenţii lui ca un apropiat al PSD.
IMM “călătoreşte” spre Europa
Pe lista secretarilor de stat se regăsesc alţi trei clujeni. Este vorba despre Toni Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Vasile Puşcaş, secretar de stat, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene şi Cristian Haiduc, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru IMM. Toni Dascălu ocupă din nou funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, poziţie pe care a mai deţinut-o şi pe timpul guvernării “D.A.”. Dascălu a mai fost secretar de stat în cadrul aceluiaşi minister, pe segmentul SNCFR, însă de această dată el ar putea avea în subordine atât infrastructura feroviară, cât şi cea aeriană. Un alt secretar de stat din Cluj este fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş. Acesta a mai ocupat funcţia de deputat în legislatura precedentă, însă a fost devansat la alegerile din noiembrie, postul de senator în colegiul Gherla fiind atribuit lui Marius Nicoară. În momentul de faţă Puşcaş deţine funcţia de şef al Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE). Un alt clujean care a fost propus pentru un post important într-un minister este Cristian Haiduc, fost candidat PDL la Colegiul 7 Camera Deputaţilor. Preşedintele PDL Câmpia Turzii a fost numit, prin decizia premierului în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerul Interprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Manuale şi Securitate
Colegiul CNSAS l-a numit în 2006 pe Virgil Ţârău în funncţia de vicepreşedinte al instituţiei. Virgiliu Târău a fost conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi membru în staff-ul Institutului de Studii Internaţionale (ISI). Este specializat în istoria comunismului, istorie contemporană şi studiul evoluţiei Europei Centrale şi de Est după cel de-al doilea război mondial, fără a fi membru al vreunui partid politic. Numele lui Târău este legat şi de scandalul manualelor alternative de istorie, când acesta, împreună cu un colectiv de profesori, a propus un manual de istorie pentru clasa a XII-a, în care Andreea Esca şi Cristian Tudor Popescu tronau pe acelasi palier valoric cu Mihai Viteazu sau Ştefan cel Mare.
Roşia Montană la Cotroceni
Peter Eckstein-Kovacs a fost numit de către preşedintele Traian Băsescu în funcţia de consilier prezidenţial pentru minorităţi. Unul dintre cei mai longevivi parlamentari clujeni, Eckstein deţine patru mandate în cadrul legislativului României, totuşi în urma scrutinului popular din toamna anului trecut acesta nu a reuşit să acceadă din nou în Parlament. Fost preşedinte al Comisiei Juridice din cadrul Senatului, Eckstein Kovacs Peter este cunoscut pentru iniţiativele sale legislative, cele mai cunoscute fiind cele referitoare la oprirea exploatării de minereu aurifer din Roşia Montană de către compania americană Gabriel. O altă iniţiativă a fostului senator se referă la introducerea în Codul Familiei a contractului prenupţial, proiect legislativ pus pe “linie moartă” după plecarea acestuia din Senat.
SRI via Cluj
George Maior actualul director al Serviciului Român de Informaţii SRI, fiul fostului ministru al învăţământului în Guvernul Nicolae Văcăroiu, Liviu Maior, a preluat în 2006 funcţia de director al SRI, renunţând la calitatea de senator PSD. În mass-media au apărut la momentul respectiv o serie de informaţii conform cărora numirea lui George Maior, membru de vază al PSD, într-o funcţie subordonată direct preşedintelui Băsescu, fost preşedinte al PD, a avut ca principală consecinţă ştergerea dosarului de colaborator cu Securitatea al preşedintelui Băsescu.
Vulpea reloaded
Virgil Ardeleanu a fost în ultima săptămână în centrul unui imens scandal mediatic, legat de renumirea s-a în funcţia de şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne. Scandalul iscat în jurul numirii sale în fruntea DGIPI s-a soldat cu retragerea sprijinului politic plus demisia ministrului de interne, fostul preşedinte al organizaţiei PSD Ilfov, Gabriel Oprea. Ardeleanu a demisionat, pentru prima dată din această funcţie în iulie 2006, în urma scandalului declanşat de dispariţia sirianului Omar Hayssam, acuzat de terorism, însă spre deosebire de ceilalţi doi directori ai SRI – Radu Timofte şi SIE – Gheorghe Fulga, lui Ardeleanu nu i-a fost semnată demisia de către premierul Călin Popescu Tăriceanu.
A fi sau a nu fi, Toma Rus
Controversatul comisar-şef Toma Rus, fost şef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, a fost numit, prin ordin al ministrului de interne, adjunct al şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Poliţiei Române. Asupra comisarului-şef planează o serie de suspiciuni cu privire la modalitatea prin care acesta şi-a dobândit averea, una fabuloasă, în condiţiile în care poliţiştii trăiesc, cel puţin teoretic, din salariul primit de la Ministerul de Interne.
Nelu Pop, un alt clujean prezent pe un post important la Bucureşti ocupă funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, după ce a mai ocupat această funcţie din martie 2005 până în ianuarie 2006. Un alt clujean care deţine o funcţie importantă la Bucureşti este profesorul Ionel Haiduc, în prezent preşedintele Academiei Române.
Adina Fartuşnic
IMM “călătoreşte” spre Europa
Pe lista secretarilor de stat se regăsesc alţi trei clujeni. Este vorba despre Toni Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Vasile Puşcaş, secretar de stat, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene şi Cristian Haiduc, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru IMM. Toni Dascălu ocupă din nou funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, poziţie pe care a mai deţinut-o şi pe timpul guvernării “D.A.”. Dascălu a mai fost secretar de stat în cadrul aceluiaşi minister, pe segmentul SNCFR, însă de această dată el ar putea avea în subordine atât infrastructura feroviară, cât şi cea aeriană. Un alt secretar de stat din Cluj este fostul negociator şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş. Acesta a mai ocupat funcţia de deputat în legislatura precedentă, însă a fost devansat la alegerile din noiembrie, postul de senator în colegiul Gherla fiind atribuit lui Marius Nicoară. În momentul de faţă Puşcaş deţine funcţia de şef al Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE). Un alt clujean care a fost propus pentru un post important într-un minister este Cristian Haiduc, fost candidat PDL la Colegiul 7 Camera Deputaţilor. Preşedintele PDL Câmpia Turzii a fost numit, prin decizia premierului în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerul Interprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Manuale şi Securitate
Colegiul CNSAS l-a numit în 2006 pe Virgil Ţârău în funncţia de vicepreşedinte al instituţiei. Virgiliu Târău a fost conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi membru în staff-ul Institutului de Studii Internaţionale (ISI). Este specializat în istoria comunismului, istorie contemporană şi studiul evoluţiei Europei Centrale şi de Est după cel de-al doilea război mondial, fără a fi membru al vreunui partid politic. Numele lui Târău este legat şi de scandalul manualelor alternative de istorie, când acesta, împreună cu un colectiv de profesori, a propus un manual de istorie pentru clasa a XII-a, în care Andreea Esca şi Cristian Tudor Popescu tronau pe acelasi palier valoric cu Mihai Viteazu sau Ştefan cel Mare.
Roşia Montană la Cotroceni
Peter Eckstein-Kovacs a fost numit de către preşedintele Traian Băsescu în funcţia de consilier prezidenţial pentru minorităţi. Unul dintre cei mai longevivi parlamentari clujeni, Eckstein deţine patru mandate în cadrul legislativului României, totuşi în urma scrutinului popular din toamna anului trecut acesta nu a reuşit să acceadă din nou în Parlament. Fost preşedinte al Comisiei Juridice din cadrul Senatului, Eckstein Kovacs Peter este cunoscut pentru iniţiativele sale legislative, cele mai cunoscute fiind cele referitoare la oprirea exploatării de minereu aurifer din Roşia Montană de către compania americană Gabriel. O altă iniţiativă a fostului senator se referă la introducerea în Codul Familiei a contractului prenupţial, proiect legislativ pus pe “linie moartă” după plecarea acestuia din Senat.
SRI via Cluj
George Maior actualul director al Serviciului Român de Informaţii SRI, fiul fostului ministru al învăţământului în Guvernul Nicolae Văcăroiu, Liviu Maior, a preluat în 2006 funcţia de director al SRI, renunţând la calitatea de senator PSD. În mass-media au apărut la momentul respectiv o serie de informaţii conform cărora numirea lui George Maior, membru de vază al PSD, într-o funcţie subordonată direct preşedintelui Băsescu, fost preşedinte al PD, a avut ca principală consecinţă ştergerea dosarului de colaborator cu Securitatea al preşedintelui Băsescu.
Vulpea reloaded
Virgil Ardeleanu a fost în ultima săptămână în centrul unui imens scandal mediatic, legat de renumirea s-a în funcţia de şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului de Interne. Scandalul iscat în jurul numirii sale în fruntea DGIPI s-a soldat cu retragerea sprijinului politic plus demisia ministrului de interne, fostul preşedinte al organizaţiei PSD Ilfov, Gabriel Oprea. Ardeleanu a demisionat, pentru prima dată din această funcţie în iulie 2006, în urma scandalului declanşat de dispariţia sirianului Omar Hayssam, acuzat de terorism, însă spre deosebire de ceilalţi doi directori ai SRI – Radu Timofte şi SIE – Gheorghe Fulga, lui Ardeleanu nu i-a fost semnată demisia de către premierul Călin Popescu Tăriceanu.
A fi sau a nu fi, Toma Rus
Controversatul comisar-şef Toma Rus, fost şef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, a fost numit, prin ordin al ministrului de interne, adjunct al şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Poliţiei Române. Asupra comisarului-şef planează o serie de suspiciuni cu privire la modalitatea prin care acesta şi-a dobândit averea, una fabuloasă, în condiţiile în care poliţiştii trăiesc, cel puţin teoretic, din salariul primit de la Ministerul de Interne.
Nelu Pop, un alt clujean prezent pe un post important la Bucureşti ocupă funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, după ce a mai ocupat această funcţie din martie 2005 până în ianuarie 2006. Un alt clujean care deţine o funcţie importantă la Bucureşti este profesorul Ionel Haiduc, în prezent preşedintele Academiei Române.
Adina Fartuşnic
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- ''Exista potential pentru zboruri gen Cluj – Napoca – New York'' publicat în data de 29-09-2008
- Mai multe locuri de munca si mai putini someri în Cluj publicat în data de 29-09-2008
- Alianta PSD-PC îsi spune cuvântul la Cluj publicat în data de 04-10-2008
- Un nou pericol pentru Cluj, “dumpingul social” publicat în data de 11-10-2008
- Locuinţele din Cluj se înmulţesc ca ciupercile după ploaie publicat în data de 11-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 2080 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii