Fonduri guvernamentale pentru Famiglia liberală
Guvernul o face din nou lată printr-o altă alocare de fonduri pe criterii preferenţiale, după ce doar cu o lună în urmă a procedat în acelaşi fel ,când a distribuit bani pentru localităţile din judeţul Cluj. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, consideră că aceasta este o încercare a liberalilor de a atrage capital politic pentru alegerile generale care bat la uşă. Într-un acces de sinceritate, unul dintre deputaţii clujeni, Horia Uioreanu, a recunoscut că Guvernul Tăriceanu adoptă tactica alocării de fonduri pe criterii politice. În replică, Tişe consideră că singura soluţie care ar putea scoate Clujul de sub dominaţia liberală este descentralizarea regională.
Guvernul Tăriceanu a alocat noi fonduri pentru comunele din judeţ, însă, ca şi data trecută, au fost preferate comunele care au la conducerea primăriilor membri ai Partidului Naţional Liberal. Prin intermediul hotărârii de guvern nr. 1 din 22 octombrie 2008, privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, guvernul liberal a alocat 5.741.000 de lei.
Însă, din aceşti bani, mai mult de jumătate, adică 60% din fonduri (3.453 mii lei) au fost acordate primăriilor conduse de primari liberali. Acest lucru s-a întîmplat ,chiar dacă primarii democrat-liberali gestionează interesele a peste 70% din populaţia judeţului. Astfel, primăriile conduse de democraţi au primit doar 21% din suma totală, adică 1194 de mii de lei. Reprezentanţii UDMR au primit 15% din fonduri (870 mii lei), în timp ce localităţilor cu primari PSD le-au revenit resturile, adică 4% (224 mii lei).
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, crede că alocările sunt preferenţial politice, această alocare fiind o încercare a liberalilor de a atrage capital electoral. ”Prin aceste practici Guvernul continuă să-i sfideze pe clujeni continuând, într-un evident interes electoral, să favorizeze zonele unde există reprezentanţi ai PNL. În aceste condiţii, îmi exprim protestul public faţă de astfel de practici, care duc la scindarea locuitorilor judeţului în clujeni de categoria I şi clujeni de categoria a II-a. Consider că folosirea banilor publici în acest mod, în plină campanie electorală, demonstrează încă odată necesitatea descentralizării administrativ-financiare a judeţului Cluj”, susţine preşedintele CJ Cluj.
Să glumim în Famiglie!
Unul dintre liderii “importanţi” ai PNL Cluj a recunoscut că fondurile guvernamentale împărţite în ultimul timp au fost acordate pe criterii politice. Viceliderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Horia Uioreanu, a afirmat că fondurile guvernamentale împărţite la ultima rectificare bugetară au fost alocate în funcţie de partidul destinatarilor. Deputatul liberal a spus că banii guvernamentali au fost daţi pe criterii politice pentru a reechilibra dezechilibrele provocate de “mafia portocalie” din administraţia locală. În acelaşi context, Horia Uioreanu l-a acuzat pe preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe şi pe fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Mihail Hărdău, că i-ar fi favorizat pe primarii PD-L. Aceste declaraţii au fost făcute pe fondul unor proteste de amploare ale primarilor PD-L din oraşe precum Cluj-Napoca, Alba Iulia, Arad, Târgu-Mureş şi Petroşani, care sunt nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi de guvern.
Pentru a stopa “mafia portocalie”, Guvernul a alocat primarilor, care sunt înregimentaţi în partidul lui Tăriceanu, sume de bani care nu se compară cu cele primite de primăriile care nu au norocul de a “gîndi” liberal. Spre exemplu, primăriile din comunele Beliş (1,300 de locuitori) şi Căpuşu Mare (3.400 de locuitori), conduse de primari liberali, au primit 700 de mii de lei. Pe de altă parte, primarii democraţi din Floreşti (8.600 locuitori) sau Bonţida (peste 5.000 de locuitori) au primit de la guvernul liberal cîte 10 mii de lei. În acest fel, se doreşte echilibrarea bugetară cu iz de campanie electorală.
Descentralizare de săgeata lui Tăriceanu
De altfel, decentralizarea Clujului este unul dintre principalele proiecte ale lui Tişe, care ar dori ca judeţul să se înscrie într-un program pilot de “autonomizare”. Această decizie survine şi ca urmare a faptului că la Cluj nu este prima dată când s-au acordat fonduri guvernamentale pe criterii politice. Spre exemplu, la alocările din cote defalcate prin HG 1155 din 24 septembrie 2008, publicată în 17 octombrie 2008, în Monitorul Oficial, judeţul Cluj, care a contribuit la nivelul anului 2007 cu suma de 3.057,9 milioane de lei la bugetul de stat, a primit doar 10 milioane de lei, în condiţiile în care judeţe precum Argeş au primit 33 de milioane (contribuţia pe anul 2007 fiind de 1.548,6 milioane), Vâlcea primeşte 20 de milioane (contribuţia pe 2007 - 764,59 milioane), etc. Alin Tişe doreşte să solicite Guvernului României şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene nominalizarea judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul descentralizării, aşa cum este aceasta definită prin Constituţia României, prin Legea nr. 215 din 23 aprile 2001 privind Administraţia Publică Locală şi prin Legea Cadru a Descentralizarii nr. 195/2006. În situaţia în care proiectul preşedintelui CJ Cluj ar avea succes, toate serviciile deconcentrate ar trece în subordinea administraţiei judeţene, care ar avea putere de decizie atât asupra numirii sau schimbării directorilor, cât şi a identificării celor mai bune strategii de management.
La alocarea unor fonduri guvernamentale, care a avut loc luna trecută, judeţul Cluj a primit doar 10 milioane de lei, deşi contribuie la bugetul central cu 3.000.000.000 de lei. Judeţul Argeş, care contribuie cu doar jumătate din această sumă, a primit de trei ori mai mulţi bani decât Clujul. Judeţele Bacău şi Constanţa, care au populaţii comparabile cu cea a Clujului, au primit de trei ori mai mulţi bani decât Clujul, după principiul că acele judeţe sunt conduse de prietenii prietenilor Guvernului Tăriceanu.
Încă din momentul în care lista cu alocările de sume de la rezerva bugetară a fost făcută publică, aceasta a fost contestată vehement. Atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, Guvernul a fost acuzat că a făcut aceste alocări pe criterii politice, primarii PSD şi PNL fiind avantajaţi, iar primarii PD-L, lăsaţi pe dinafară. Deputatul PD-L Daniel Buda a făcut o analiză a modului în care au fost alocate aceste sume. Potrivit deputatului clujean, pentru cele 908 primării pe care le conduce PD-L au fost alocate 31 de milioane de euro, iar pentru cele ghidate de primari PNL , adică pentru 706 comune s-au alocat 96 de milioane de euro. PSD a primit 146 de milioane de euro pentru 1.100 de primării, iar UDMR, pentru 184 de primării, a primit 26 de milioane de euro. La un calcul simplu, Guvernul a alocat din acest fond aproape 136 de mii de euro pentru fiecare primărie a PNL, 141 de mii pentru UDMR, 132 de mii pentru PSD şi doar 34 de mii de euro pentru fiecare primărie a PD-L.
Ştefan Trandafir
Guvernul Tăriceanu a alocat noi fonduri pentru comunele din judeţ, însă, ca şi data trecută, au fost preferate comunele care au la conducerea primăriilor membri ai Partidului Naţional Liberal. Prin intermediul hotărârii de guvern nr. 1 din 22 octombrie 2008, privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, guvernul liberal a alocat 5.741.000 de lei.
Însă, din aceşti bani, mai mult de jumătate, adică 60% din fonduri (3.453 mii lei) au fost acordate primăriilor conduse de primari liberali. Acest lucru s-a întîmplat ,chiar dacă primarii democrat-liberali gestionează interesele a peste 70% din populaţia judeţului. Astfel, primăriile conduse de democraţi au primit doar 21% din suma totală, adică 1194 de mii de lei. Reprezentanţii UDMR au primit 15% din fonduri (870 mii lei), în timp ce localităţilor cu primari PSD le-au revenit resturile, adică 4% (224 mii lei).
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, crede că alocările sunt preferenţial politice, această alocare fiind o încercare a liberalilor de a atrage capital electoral. ”Prin aceste practici Guvernul continuă să-i sfideze pe clujeni continuând, într-un evident interes electoral, să favorizeze zonele unde există reprezentanţi ai PNL. În aceste condiţii, îmi exprim protestul public faţă de astfel de practici, care duc la scindarea locuitorilor judeţului în clujeni de categoria I şi clujeni de categoria a II-a. Consider că folosirea banilor publici în acest mod, în plină campanie electorală, demonstrează încă odată necesitatea descentralizării administrativ-financiare a judeţului Cluj”, susţine preşedintele CJ Cluj.
Să glumim în Famiglie!
Unul dintre liderii “importanţi” ai PNL Cluj a recunoscut că fondurile guvernamentale împărţite în ultimul timp au fost acordate pe criterii politice. Viceliderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Horia Uioreanu, a afirmat că fondurile guvernamentale împărţite la ultima rectificare bugetară au fost alocate în funcţie de partidul destinatarilor. Deputatul liberal a spus că banii guvernamentali au fost daţi pe criterii politice pentru a reechilibra dezechilibrele provocate de “mafia portocalie” din administraţia locală. În acelaşi context, Horia Uioreanu l-a acuzat pe preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe şi pe fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării, Mihail Hărdău, că i-ar fi favorizat pe primarii PD-L. Aceste declaraţii au fost făcute pe fondul unor proteste de amploare ale primarilor PD-L din oraşe precum Cluj-Napoca, Alba Iulia, Arad, Târgu-Mureş şi Petroşani, care sunt nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi de guvern.
Pentru a stopa “mafia portocalie”, Guvernul a alocat primarilor, care sunt înregimentaţi în partidul lui Tăriceanu, sume de bani care nu se compară cu cele primite de primăriile care nu au norocul de a “gîndi” liberal. Spre exemplu, primăriile din comunele Beliş (1,300 de locuitori) şi Căpuşu Mare (3.400 de locuitori), conduse de primari liberali, au primit 700 de mii de lei. Pe de altă parte, primarii democraţi din Floreşti (8.600 locuitori) sau Bonţida (peste 5.000 de locuitori) au primit de la guvernul liberal cîte 10 mii de lei. În acest fel, se doreşte echilibrarea bugetară cu iz de campanie electorală.
Descentralizare de săgeata lui Tăriceanu
De altfel, decentralizarea Clujului este unul dintre principalele proiecte ale lui Tişe, care ar dori ca judeţul să se înscrie într-un program pilot de “autonomizare”. Această decizie survine şi ca urmare a faptului că la Cluj nu este prima dată când s-au acordat fonduri guvernamentale pe criterii politice. Spre exemplu, la alocările din cote defalcate prin HG 1155 din 24 septembrie 2008, publicată în 17 octombrie 2008, în Monitorul Oficial, judeţul Cluj, care a contribuit la nivelul anului 2007 cu suma de 3.057,9 milioane de lei la bugetul de stat, a primit doar 10 milioane de lei, în condiţiile în care judeţe precum Argeş au primit 33 de milioane (contribuţia pe anul 2007 fiind de 1.548,6 milioane), Vâlcea primeşte 20 de milioane (contribuţia pe 2007 - 764,59 milioane), etc. Alin Tişe doreşte să solicite Guvernului României şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene nominalizarea judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul descentralizării, aşa cum este aceasta definită prin Constituţia României, prin Legea nr. 215 din 23 aprile 2001 privind Administraţia Publică Locală şi prin Legea Cadru a Descentralizarii nr. 195/2006. În situaţia în care proiectul preşedintelui CJ Cluj ar avea succes, toate serviciile deconcentrate ar trece în subordinea administraţiei judeţene, care ar avea putere de decizie atât asupra numirii sau schimbării directorilor, cât şi a identificării celor mai bune strategii de management.
La alocarea unor fonduri guvernamentale, care a avut loc luna trecută, judeţul Cluj a primit doar 10 milioane de lei, deşi contribuie la bugetul central cu 3.000.000.000 de lei. Judeţul Argeş, care contribuie cu doar jumătate din această sumă, a primit de trei ori mai mulţi bani decât Clujul. Judeţele Bacău şi Constanţa, care au populaţii comparabile cu cea a Clujului, au primit de trei ori mai mulţi bani decât Clujul, după principiul că acele judeţe sunt conduse de prietenii prietenilor Guvernului Tăriceanu.
Încă din momentul în care lista cu alocările de sume de la rezerva bugetară a fost făcută publică, aceasta a fost contestată vehement. Atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, Guvernul a fost acuzat că a făcut aceste alocări pe criterii politice, primarii PSD şi PNL fiind avantajaţi, iar primarii PD-L, lăsaţi pe dinafară. Deputatul PD-L Daniel Buda a făcut o analiză a modului în care au fost alocate aceste sume. Potrivit deputatului clujean, pentru cele 908 primării pe care le conduce PD-L au fost alocate 31 de milioane de euro, iar pentru cele ghidate de primari PNL , adică pentru 706 comune s-au alocat 96 de milioane de euro. PSD a primit 146 de milioane de euro pentru 1.100 de primării, iar UDMR, pentru 184 de primării, a primit 26 de milioane de euro. La un calcul simplu, Guvernul a alocat din acest fond aproape 136 de mii de euro pentru fiecare primărie a PNL, 141 de mii pentru UDMR, 132 de mii pentru PSD şi doar 34 de mii de euro pentru fiecare primărie a PD-L.
Ştefan Trandafir
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Guvernul Boc fata cu motiunea publicat în data de 11-06-2010
- Promisiuni si angajamente de început de an publicat în data de 19-10-2008
- Promisiuni si angajamente de început de an publicat în data de 19-10-2008
- “Toţi îi ducem lipsa lui Emil Boc” publicat în data de 28-02-2009
- Promisiuni cu sau fără legăminte publicat în data de 18-10-2008
Tag-uri
Articol vizualizat de 16614 ori
Înapoi
Reportaje video
Gazeta întreabă
Care varianta a numelui actualului Municipiu Cluj-Napoca o preferati ca si varianta oficiala?
Vreau să văd rezultatele
Caută în gazetă
Fata săptămânii
AllModels - Cristina
- Nume: Cristina
- Anul naşterii: 1985
- Înălţime: 168 cm
- Greutate: 52 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 87/62/90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.










Comentarii