Chiar daca “sezonul” asfaltarilor a trecut, licitatii înca se mai fac, si nu oricum, ci cu “dedicatii”! Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) a reziliat un contract încheiat cu grecii de la Proodeftiki, care au lucrat de mântuiala, pentru a-l atribui unui alt “abonat” al statului, firma germana Geiger. Nemtii nu sunt straini de drumurile românesti, ei obtinând în trecut contracte destul de avantajoase cu statul.





Indiferent de culoarea politica care a dictat CNADNR, nemtii de la SC Geiger sunt cunoscuti ofertanti la licitatiile din România pentru infrastructura, în trecut câstigând mai multe contracte cu statul pentru amenajarea unor portiuni de drumuri rutiere. În 2004, ei au câstigat licitatia de reabilitare a tronsonului Bistrita-Tureac (32,1 kilometri) pentru un contract de peste 56 milioane de lei, iar în 2007 au asfaltat si portiunea din DN 17 care strabate municipiul Bistrita. De asemenea, SC Geiger mai este cunoscuta si pentru faptul ca a încercat sa acapareze societatea Drumuri si Poduri Judetene Mures, la care unic actionar era Consiliul Judetean Mures. Acest lucru nu a fost posibil deoarece, împotriva oricaror încercari de a obtine controlul asupra administrarii drumurilor din judetul Mures, cei de la SC Geiger nu au reusit si au renuntat la aceasta idee de asociere.

Reabilitarea tronsonului de 52,4 kilometri din drumul national DN 17, între Bistrita si Dej, ar fi trebuit sa fie dusa la capat de catre o firma greceasca, Proodeftiki. Clujenii nu sunt straini de neregulile care au avut loc în cadrul acestei societati grecesti, Gazeta de Cluj consacrând mai multe pagini dezvaluirilor despre mai multe afaceri între Proodeftiki si statul român. De aceasta data, CNADNR a reziliat contractul în august 2006 din cauza ca grecii realizasera mai putin de 6% din totalul lucrarilor prevazute, desi licitatia fusese câstigata în 2004. Interesant este ca, în ciuda faptului ca cei de la Proodeftiki nu au facut mare lucru, ei au reusit totusi sa încaseze 15% din cei aproximativ 80 de milioane de lei, adica valoarea contractului obtinut.

De asemenea, CNADNR a fost nevoita sa dea societatii Lucrari Drumuri si Poduri (LDP) Bistrita în subantrepriza lucrarile lasate de izbeliste de catre greci, iar LDP Bistrita au actionat în instanta SC Proodeftiki pentru a putea recupera o parte din datorii.



Toate drumurile duc la “Spaga”

 

Potrivit unor informatii, pâna acum ceva vreme la nivel de minister, pentru a putea obtine un contract serios de infrastructura rutiera, trebuia sa scoti din conturi o spaga de circa 2 milioane de dolari pentru 100 de kilometri de drum. Astfel, modernizarea unui kilometru de drum ajunge sa coste sume astronomice, pretul depinzând de anvergura lucrarii, de numarul de podeturi, punti sau alte detalii tehnice.



Stefan Trandafir









 

 

 



Pâna acum societatea Geiger a avut o serie de probleme financiare în Germania, dar se pare ca momentan lucrurile s-au remediat. Actionarul majoritar al Geiger România Group este Wilhelm Geiger GmbH & Co cu 70% din actiuni. Domeniul de activitate al SC Geiger îl reprezinta lucrari de constructii, întretinere si modernizare în infrastructura,  precum si producerea si valorificarea de materialelor de constructii.

Cînd au intrat pe piata româneasca nemtii au înfiintat SC Cosar SA, firma specializata în punerea de covoare asfaltice la rece. Aceasta metoda este economica dar ofera un produs finit de o calitate mai slaba decît asfaltul care se asterne prin metoda traditionala. Cu ajutorul lui Alexandru Dobre (adjunct al ministrului Transporturilor pâna în ’89 si apoi secretar de stat în Guvernul Roman si director responsabil de constructiile noi si autostrazile la Administratia Nationala a Drumurilor, n.red.) societatii i-au intrat în conturi pentru lucrarile primite aproximativ 3 milioane de marci germane.



Drumurile din Mures nu s-au vrut nemtesti



Pâna acum, SC Geiger s-a remarcat prin tratamentul preferential de care a avut parte în judetul Mures. Societatea a facut lucrari de reparatii pe drumul european E60, între Sighisoara si Târgu Mures. Astfel ca, în urma cu doi ani Geiger a facut tot posibilul sa obtina o cota cât mai mare din SC Drumuri si Poduri Judetene Mures care are un buget anul de câteva milioane de euro.

Pentru a obtine controlul asupra drumurilor muresene, SC Geiger s-a “multiplicat” pentru ca asocierea sa se înscrie în limitele legislatiei românesti. Potrivit legii 31/1990, o societate pe actiuni trebuie sa fie compusa din cel putin cinci actionari, iar în situatia prezentata pâna acum erau doar doua parti: Consiliul Judetean si SC Geiger. Astfel, din SC Geiger s-au desprins SC Geiger 1 si SC Geiger 2, iar cel de-al cincilea loc a fost ocupat de PAS Drumuri si Poduri Mures. Astfel, Geiger ar fi detinut 47% din drumurile muresene si în cazul în care PAS-ul ar fi renuntat la cele cinci procente, nemtii ar fi putut obtine controlul SC Drumuri si Poduri Judetene Mures.

Însa, pâna la punerea în aplicare a acestui plan, CJ Mures a trebuit sa faca publica intentia de privatizare si organizarea unei licitatii pentru SC Drumuri si Poduri Judetene Mures. Dosarul de prezentare a fost cumparat doar de doua firme Wilhelm Geiger Gmbh din Germania, si Strabag din Austria. Pâna la data limita de depunere a ofertelor, 31 iulie 2002, singura societate care s-a aratat interesata de aceasta aface a fost, bineânteles, Geiger. Potrivit ofertei, nemtii s-au angajat sa contribuie cu peste 20 de milioane de lei, iar cooptarea Geiger a avut caracter de principiu. Cu toate acestea, în 2003 conducerea Geiger a întrerupt asocierea cu CJ Mures, motivul fiind, potrivit unor surse, faptul ca nu au putut obtine actionariatul majoritar în administrarea drumurilor din judet.

 

Imagini:

Alte articole pe aceeaşi temă

• Guvernul dat in judecata de profesori publicat în data de 20-07-2009
• Elena Udrea: Boc, Blaga sau Stolojan în fruntea unui Guvern PD-L publicat în data de 19-10-2008
• Bugetul Romaniei mai mare, dar inexistent publicat în data de 26-07-2009
• Rareş Niculescu: “Guvernul PDL-PSD este o dovadă de maturitate” publicat în data de 10-01-2009
• Criza alimentară loveşte Guvernul publicat în data de 31-01-2009

Tag-uri

Guvern

Comentarii