Problema minoritatii rrome si implicatiile ei europene
Contenciosul româno-italian, determinat de conflictele dintre autoritatile si populatia italiana si cetatenii români, în deosebi de etnie rroma, stabiliti în aceasta tara, care s-a acutizat prin asasinarea Giovannei Reggiani, pentru care este cercetat Nicolae Romulus Mailat, are radacini îndepartate. Daca am fi fost atenti la semnalele prevestitoare ale crizei, iar Guvernul României s-ar fi implicat din vreme la prevenirea agravarii acesteia, poate se evitau expulzarile, mediatizarea excesiva, anatemizarea fara limite a României, si sesizarea organismelor internationale, cum ar fi Comisia Europeana si Parlamentul U.E. Sa nu uitam ca în aceasta vara, patru copii
de etnie rroma au ars de vii într-o locuinta improvizata dintr-un oras italian.
Au fost considerati suspecti parintii acestora, care au fost arestati. Reactia autoritatilor române a fost palida. Înca atunci, extremistii italieni au amenintat autoritatile locale ca, în lipsa unei actiuni adecvate, îsi vor face singuri dreptate. Uciderea si tâlharirea Giovannei a determinat nu numai expulzarea unor concetateni si prezenta noastra, zile de-a rândul, la marile canale TV internationale si în presa europeana, ci si masuri de represalii xenofobe si rasiste, iar tevatura va continua. Probabil ca dezbaterile din Parlamentul European vor atenua consecintele Decretului-Lege adoptat de Guvernul italian, dar rezonanta internationala a incidentului ne va pune într-o situatie delicata. Acum si spaniolii au temeri ca o parte din populatia rroma din Peninsula se va muta la ei.
Nici în Spania nu este prea frig si, în plus, exista o consistenta populatie gitana, care este tolerata si apreciata mai mult ca în restul Europei, datorita înclinatiei rromilor spanioli spre muzica si dans. Deh, ginta latina! S-a savârsit si o imensa gafa diplomatica de Adrian Cioroianu, care a recidivat, încercând sa se scuze. Aprecierile acestuia asupra modului cum ar trebui sa execute pedepsele infractorii condamnati pentru fapte grave, eventual în Egipt, ne aduc aminte de statutul rormilor în timpul regimului Antonescu.
Cu toata simpatia pe care i-o port distinsului istoric si talentatului eseist, si în pofida dezmintirilor Premierului, nu cred ca, pâna la urma, va putea fi mentinut pe post. (Ceea ce este permis Presedintelui nu este acceptat pentru ministrul de externe; nu repet dictonul latin invocat într-un articol precedent) Problema deplasarii rromilor în spatiul european, fiindca au o cetatenie unionala, nu este de data recenta. Ar trebui sa ne reamintim pozitia autoritatilor britanice, când cetatenii cehi de etnie rroma au putut circula nestingherit în spatiul Schengen, deci si în Regatul Unit. Nu cred ca pot fi acuzat de rasism daca afirm ca ponderea infractorilor din rândul acestei etnii este considerabil mai mare decât în rândul altor nationalitati.
Cauza este una singura: marginalizarea economica, sociala si culturala, în care – din pacate – sau complacut nu numai în România. Cum spunea Eminescu, în „Timpul”, saracia este izvorul aproape a tuturor relelor din lume. Cât timp rromii au fost robi în Tarile Române pâna în secolul XIX, nu putem sa le cerem sa ajunga precum japonezii, dintre care unii – datorita staruintei în tot ceea ce fac – mai si mor de epuizare psihica si fizica. De altfel, în imagologia românilor, referindu-ne la unele surse, în special germane, nu remarcam un deosebit apetit al conationalilor nostrii, atât spre munca cât si spre curatenie.
De aici convigerea ca încercarea de rezolvare a problemei rromilor, pe plan national si european, trebuie sa porneasca de la premisa ca aceasta etnie trebuie sprijinita efectiv – nu prin vorbe si organisme fantoma – pentru reinsertia sociala. Nu ma deranjeaza daca masurilor ce urmeaza sa se promoveze li se vor spune „discriminare pozitiva”, fiindca de discriminare negativa s-au „bucurat” dintotdeauna. Adoptarea unui set de masuri în aceasta directie, va fi utila atât pentru statele în care rromii s-au deplasat, în speranta unei vieti mai bune, cât si pentru tarile de origine.
Sa nu uitam ca sunt multi rromi si în Slovacia, Ungaria si Bulgaria, amintind numai trei dintre statele Uniunii Europene. Altminteri, manifestarile extremiste nu vor putea fi împiedecate, iar violenta si climatul de insecuritate va cuprinde întreaga Europa. Parca nu ar fi suficiente terorismul, criza energetica si încalzirea globala.
Cluj-Napoca, 15 noiembrie 2007
Adrian Man
de etnie rroma au ars de vii într-o locuinta improvizata dintr-un oras italian.
Au fost considerati suspecti parintii acestora, care au fost arestati. Reactia autoritatilor române a fost palida. Înca atunci, extremistii italieni au amenintat autoritatile locale ca, în lipsa unei actiuni adecvate, îsi vor face singuri dreptate. Uciderea si tâlharirea Giovannei a determinat nu numai expulzarea unor concetateni si prezenta noastra, zile de-a rândul, la marile canale TV internationale si în presa europeana, ci si masuri de represalii xenofobe si rasiste, iar tevatura va continua. Probabil ca dezbaterile din Parlamentul European vor atenua consecintele Decretului-Lege adoptat de Guvernul italian, dar rezonanta internationala a incidentului ne va pune într-o situatie delicata. Acum si spaniolii au temeri ca o parte din populatia rroma din Peninsula se va muta la ei.
Nici în Spania nu este prea frig si, în plus, exista o consistenta populatie gitana, care este tolerata si apreciata mai mult ca în restul Europei, datorita înclinatiei rromilor spanioli spre muzica si dans. Deh, ginta latina! S-a savârsit si o imensa gafa diplomatica de Adrian Cioroianu, care a recidivat, încercând sa se scuze. Aprecierile acestuia asupra modului cum ar trebui sa execute pedepsele infractorii condamnati pentru fapte grave, eventual în Egipt, ne aduc aminte de statutul rormilor în timpul regimului Antonescu.
Cu toata simpatia pe care i-o port distinsului istoric si talentatului eseist, si în pofida dezmintirilor Premierului, nu cred ca, pâna la urma, va putea fi mentinut pe post. (Ceea ce este permis Presedintelui nu este acceptat pentru ministrul de externe; nu repet dictonul latin invocat într-un articol precedent) Problema deplasarii rromilor în spatiul european, fiindca au o cetatenie unionala, nu este de data recenta. Ar trebui sa ne reamintim pozitia autoritatilor britanice, când cetatenii cehi de etnie rroma au putut circula nestingherit în spatiul Schengen, deci si în Regatul Unit. Nu cred ca pot fi acuzat de rasism daca afirm ca ponderea infractorilor din rândul acestei etnii este considerabil mai mare decât în rândul altor nationalitati.
Cauza este una singura: marginalizarea economica, sociala si culturala, în care – din pacate – sau complacut nu numai în România. Cum spunea Eminescu, în „Timpul”, saracia este izvorul aproape a tuturor relelor din lume. Cât timp rromii au fost robi în Tarile Române pâna în secolul XIX, nu putem sa le cerem sa ajunga precum japonezii, dintre care unii – datorita staruintei în tot ceea ce fac – mai si mor de epuizare psihica si fizica. De altfel, în imagologia românilor, referindu-ne la unele surse, în special germane, nu remarcam un deosebit apetit al conationalilor nostrii, atât spre munca cât si spre curatenie.
De aici convigerea ca încercarea de rezolvare a problemei rromilor, pe plan national si european, trebuie sa porneasca de la premisa ca aceasta etnie trebuie sprijinita efectiv – nu prin vorbe si organisme fantoma – pentru reinsertia sociala. Nu ma deranjeaza daca masurilor ce urmeaza sa se promoveze li se vor spune „discriminare pozitiva”, fiindca de discriminare negativa s-au „bucurat” dintotdeauna. Adoptarea unui set de masuri în aceasta directie, va fi utila atât pentru statele în care rromii s-au deplasat, în speranta unei vieti mai bune, cât si pentru tarile de origine.
Sa nu uitam ca sunt multi rromi si în Slovacia, Ungaria si Bulgaria, amintind numai trei dintre statele Uniunii Europene. Altminteri, manifestarile extremiste nu vor putea fi împiedecate, iar violenta si climatul de insecuritate va cuprinde întreaga Europa. Parca nu ar fi suficiente terorismul, criza energetica si încalzirea globala.
Cluj-Napoca, 15 noiembrie 2007
Adrian Man
Imagini:
Alte articole pe aceeaşi temă
- Tise in teritoriu publicat în data de 10-11-2009
- Audiente in teritoriu publicat în data de 16-11-2009
- Consiliul Judetean reduce cheltuielile publicat în data de 24-11-2009
- Sedinta suspendata si certuri la CJ Cluj publicat în data de 26-11-2009
- DGASPC, premiata de Fundatia Mederic Alzheimer publicat în data de 01-12-2009
Tag-uri
Articol vizualizat de 518 ori
Înapoi
Reportaje video
VEZI protestele de la Cluj-Napoca
Violentele de la Bucuresti
Trei barbati cu muschi
Gazeta întreabă
Caută în gazetă
Fata săptămânii
ALL MODELS - Simona
- Nume: Simona
- Anul naşterii: 1986
- Înălţime: 166 cm
- Greutate: 50 kg
- Bust/Talie/Şolduri: 86-64-90
ABONEAZĂ-TE la Gazeta de Cluj
Cu doar 4 RON pe lună (taxe de difuzare incluse) vei primi cele mai bune investigaţii jurnalistice chiar la tine acasa, în fiecare sâmbătă.
Comentarii
Nici un comentariu nu a fost postat încă.